Pilonul infamiei: Scenarii descurajante pentru viitorii pensionari

Cea mai răspândită formă de economi­sire pentru pensie este una forțată. Eli­mi­narea caracterului obligatoriu al Pilonului II ar putea pune în pericol nivelul de trai al unor generații întregi și ar pu­tea priva economia României de un investitor important.

Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney

Autoritățile nu par a fi renunțat la gândul de a „reforma“ sistemul de pensii din Ro­mânia. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodo­rovici, a anunțat în Parlament că se lu­crează la o nouă lege, care ar urma să facă opțional Pilonul II, al pensiilor private obli­gatorii. Teoretic, participanții la Pilonul II vor putea opta, începând de anul viitor, dacă doresc să-și direcționeze o parte din contribuțiile de asigurări sociale (CAS) statului sau administratorilor privați – acestea sunt puținele informații disponibile în prezent. Teodorovici spune că mi­nis­terul analizează totodată și în ce mă­sură ar putea statul asigura un anumit ran­dament pentru Pilonul I, al pensiilor publice. În prezent, decizia de a majora sau de a reduce punctul de pensie este una politică, fiind luată de partidul sau coaliția aflată la putere, astfel că nu există niciun fel de date pe baza cărora un contribuabil să poată anticipa ce pensie va primi când iese din câmpul muncii.

PREA MULȚI, PREA PUȚINI. Radu Cră­ciun, președintele BCR Pensii, explică pe blo­gul personal faptul că, înainte de a se pune problema oricărui fel de „randament garantat“, pensiile publice viitoare depind de cât CAS vor plăti angajații viito­rului. Datele Institutului Național de Sta­tis­tică (INS) arată că jumătate dintre ti­nerii sub 25 de ani lucrează în sectoare precum comerțul cu amănuntul și agricul­tură, unele dintre cele mai prost plătite de la nivel local. Mai mult, 40% din ti­ne­rii cu vârste între 25 și 35 de ani acti­vează în aceleași domenii cu salarii mici.

Citiți și: Contribuțiile la pensiile private au scăzut cu până la 12% după revoluția fiscală

„Sunteți siguri că vă doriți doar o pensie publică, plătită preponderent din CAS-ul achitat de salarii din comerțul cu amă­nun­tul și agricultură? Sau preferați una plătită din banii strânși din propriul salariu?“, este întrebarea pe care o lansează Crăciun.

Pilonul II este cea mai răspândită și, în multe cazuri, chiar singura formă de eco­no­misire pentru pensie în România, atrage atenția Andreea Pipernea, CEO NN Pensii. De altfel, întregul sistem al celor trei piloane (public, privat obligatoriu și privat facultativ) a fost adoptat în urma nenu­mă­ratelor avertismente ale specialiștilor, potrivit cărora povara facturii sociale (plata pensiilor și a altor ajutoare) asupra bugetului va deveni nesustenabilă, odată ce fenomenul îmbătrânirii populației se va accentua. Prea puțini angajați vor ajun­ge să ducă „în spate“ prea mulți pensionari, în contextul în care munca în Ro­mânia este deja mai „scump“ taxată decât în alte state europene.

Pe lângă reversiunea uneia dintre puți­nele reforme structurale implementate în ultimul deceniu, un Pilon II opțional ar pu­­tea însemna „șubrezirea“ unei clase importante de investitori, inclusiv pentru stat. Fondurile de pensii private sunt clienți ai titlurilor de stat emise de Fi­nanțe pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice (dețin 7% din da­toria publică a României).

Administratorii fondurilor și-au exprimat însă dorința de a colabora cu auto­ritățile și pentru alte tipuri de proiecte. Pentru a putea face acest lucru, ar avea nevoie de extinderea cadrului inves­ti­țional, respectiv extinderea tipurilor de investiții pe care le pot face, limitate în prezent prin lege. Pe lista investițiilor de care s-au arătat interesați se află inclusiv eventuale obligațiuni emise de stat pentru pro­iecte mari de in­frastructură sau chiar colaborarea în ca­drul unor parte­neriate public-private.

CUPONUL DE NOUĂ MILIARDE. Fondurile de pensii private au în administrare active de circa nouă miliarde de euro, po­trivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). O diversificare a tipurilor de investiții ar ajuta nu doar statul, ci și rotunjirea conturilor contribuabililor, prin creșterea randamentelor. „Extinde­rea cadrului investițional asigură, în pri­mul rând, o diversificare mai mare a portofoliului investițional al fondurilor de pensii obligatorii și, implicit, potențial ri­di­cat de creștere a randamentelor gene­rate de administratorii fondurilor în bene­ficiul participanților“, spune Pipernea, pentru NewMoney.

Fondurile de pensii private sunt însă investitori precauți. Pentru a se antama și la proiecte ceva mai riscante, acestea au nevoie de dimensiuni mari, dimensiuni puse în pericol de intenția Guvernului de a face Pilonul II opțional. Anul trecut, con­tribuțiile virate la fondurile private s-au ridicat la circa 1,5 miliarde de euro. Suma ar putea fi mai mică în acest an, odată cu reducerea procentului virat (în ciuda creș­terii salariului brut), iar dacă sistemul va deveni opțional, este greu de anticipat cât ar putea ajunge.

„Până deunăzi fondurile de pensii nu erau suficient de mari ca să se justifice permisiunea de a investi în anumite clase de active (care presupun riscuri mai mari, n.r.). În momentul de față, când ai nouă miliarde de euro în portofoliu, 1% înseamnă 90 de milioane de euro. Chiar și o expunere de 1% duce la o sumă im­por­tantă“, explica Radu Crăciun, în le­gă­tură cu oportunitatea extinderii cadrului investițional.

Comisia Europeană (CE) a avertizat în cel mai recent raport de țară privind evo­luția economică a României că reducerea contribuției virate la Pilonul II, de la 5,1% la 3,75%, va produce probleme suplimentare pentru sistemul de pensii. Despre impactul unei eventuale reversiuni a în­tre­gului sistem, nici industria și nici statul nu pot estima eventualele consecințe. Cu atât mai puțin cei șapte milioane de parti­cipanți, ale căror economii pentru pensie sunt puse la bătaie.

Cine, ce, cât

Pensiile private sunt cele mai folosite instrumente de economisire pentru bătrânețe. Asta pentru că, până acum, au fost o formă de economisire forțată.

• Economii. Circa 7,5 milioane de contribuabili erau înregistrați la sfârșitul anului trecut în sistemul de pensii private din România. Cei mai mulți dintre ei erau înregistrați în Pilonul II, al pensiilor private obligatorii. Sub jumătate de milion dintre participanți erau înregistrați în Pilonul III, al pensiilor private facultative. Cifrele sugerează că prea puțini contribuabili se gândesc sau au posibilitatea de a economisi pentru pensie.
• Contribuții. Activele fondurilor de pensii private (Pilonul II și Pilonul III) s-au ridicat la aproape nouă miliarde de euro, reprezentând 5,1% din PIB în 2017, față de 4,6% din PIB cu un an înainte. Ritmul anual de creștere a activelor a fost de peste 25%.
• Investiții. Peste 61% din activele administrate de fondurile private erau investite în titluri de stat, potrivit datelor ASF. Celelalte instrumente alese de administratori au fost acțiunile bursiere (19,8%), depozitele bancare (8,6%), obligațiunile corporative (3,1%), titlurile de participare (3,6%) și altele (3,4%).

FOTO: Guliver / Getty Images