pib sau PIB: ce se află în spatele estimărilor de creștere a economiei
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
La întrebarea „cât va crește economia în acest an?“, răspunsurile variază de la un pesimist 2,2% la un vădit optimist 5,2% – o marjă mult prea mare pe o temă mult prea importantă.
O glumă apreciată în cercurile de economiști spune că previziunile sunt ca șoferii care conduc uitându-se doar în oglinda retrovizoare. Viitorul este intuit cu ajutorul unor modele care se bazează pe date din trecut. Lumea modernă a devenit tot mai dependentă de predicții de tot soiul: de la cele meteo – care te ajută să îți faci o idee despre rezultatele agricole ale anului – până la cele macro – despre mersul economiei în ansamblu, folosite de stat pentru dezvoltarea de politici publice și de antreprenori pentru conturarea planurilor de business. O astfel de prognoză, mai exact cea legată de nivelul creșterii economice din acest an, a aprins spiritele. Ce se află, însă, în spatele cifrelor vehiculate și cât de mult ne putem baza pe ele?
„Nu ar trebui să mă creadă orbește“, spune John Hardy, șeful strategiei de tranzacții valutare de la Saxo Bank, despre predicțiile pe care le face pentru investitorii săi. „Pentru mine e important să provoc o dezbatere și să-i pun pe oameni pe gânduri, astfel încât să poată ajunge la propriile concluzii“, mai spune el. Hardy, unul dintre cei mai reputați analiști financiari din Europa, crede că economia, această „știință sumbră“, cum îi spune, nu este nici pe departe o știință exactă. Asta pentru că depinde de nenumărate comportamente aproape imposibil de anticipat, în ciuda cantității uriașe de date și statistici la îndemâna oricui.
„Oameni cu doctorate nu au prevăzut bula masivă care a distrus economia globală și piețele financiare internaționale în 2008“, arată Hardy. Sintagma „știință sumbră“ îi este atribuită eseistului și istoricului scoțian Thomas Carlyle și a fost inspirată dintr-o teorie a economistului englez Thomas Robert Malthus, care spune că populația va crește întotdeauna mai repede decât resursele, fapt care îi va condamna mereu, pe unii dintre noi, la sărăcie. Cu toate că peste 700 de milioane de oameni trăiesc la limita subzistenței, previziunea lui Malthus nu a trecut testul timpului, fiind învinsă de avântul tehnologiei. Aceeași tehnologie le permite acum analiștilor să facă predicții mult mai sofisticate. Una dintre cele mai importante este cea legată de avansul economiei, capitol la care în România există foarte multe opinii.
Un total de 26 de instituții financiare, locale și străine, chestionate de Bloomberg, anticipează că PIB-ul României va crește în 2017 cu o medie de 3,5%. Cea mai mică estimare dintre cele de mai sus este de 2,2% și a fost transmisă agenției în decembrie, cea mai bună fiind de 4,2%. Aproape de acest procent maxim este și prognoza ING, de 4,1% din PIB. „Prognoza are în spate o inerție a consumului, o revenire ușoară a investițiilor și se bazează pe un PIB potențial de 3,5%“, explică Ciprian Dascălu, economist-șef ING.
Un alt aspect de care banca olandeză a ținut seama în construcția prognozei este creșterea din UE, economia locală fiind dependentă în mare măsură de evoluțiile externe. Estimarea ar putea fi revizuită în urcare, deși, deocamdată, nu există motive. La fel, există și scenariul opus. „Am văzut că în primul trimestru încrederea retailerilor a scăzut destul de mult, probabil influențată și de vreme. Rămâne de văzut ce s-a întâmplat și cu încrederea consumatorilor – cum se vor reflecta recentele evenimente (protestele, n.r.) în încrederea consumatorilor. Ca să consume, lumea trebuie să aibă încredere“, mai spune Dascălu.
EXTREME. Una dintre cele mai pesimiste proiecții, de 3,7%, aparține Băncii Mondiale (BM). „Prognoza a fost făcută de mult timp. La momentul respectiv nu am calculat și impactul noului stimul fiscal (majorările de pensii și salarii din sectorul bugetar, n.r.), pentru că nu era cert (apărea doar în platforma electorală a partidului care avea să câștige alegerile, n.r.)“, detaliază Cătălin Păuna, senior economist la BM. Cel mai probabil, prognoza va fi revizuită în sus. Întrebat care sunt criteriile care le-au influențat estimările, Păuna spune că majoritatea previziunilor se construiesc pe modele care pornesc de la componentele creșterii economice, însă lucrurile sunt greu de cuantificat, astfel încât și marjele de eroare pot fi însemnate.
Spre exemplu, consumul, principalul motor al creșterii economice de anul trecut, este o sabie cu două tăișuri. În sine, el are o contribuție pozitivă la creștere. Pe de altă parte, dacă duce la creșterea importurilor, cum s-a și întâmplat, atunci exportul net (diferența dintre exporturi și importuri) avansează și mai mult în teritoriul negativ. Cum, pe metodologia cheltuielilor, PIB-ul este format din consum, investiții și export net, cu cât acest ultim indicator are o valoare negativă mai mare, cu atât scade procentul final al creșterii economice.
„Dacă reduci taxarea pentru pensionarii cu venituri între 1.000 și 2.000 de lei pe lună, probabil că o bună parte din venitul acesta disponibil suplimentar va merge în consum. Probabil, o bună parte va merge în necesități, cum ar fi produsele alimentare, dintre care multe vin din import“, crede Păuna. Cât de răspândită sau de amplă ar urma să fie această evoluție poate influența creșterea economică.
Cea mai optimistă prognoză, de 5,2%, aparține Guvernului și a fost calculată de Comisia Națională de Prognoză (CNP) care, în urmă cu patru luni, vedea o creștere de 4,3%. „Estimarea creşterii economice de 5,2% pentru anul 2017 are ca principală explicaţie impactul aşteptat al Programului Guvernamental“, spune Ion Ghizdeanu, președintele CNP. Măsurile implementate până acum ar avea un impact de un punct procentual asupra cererii interne (consumului), „prin creşterea locurilor de muncă şi a puterii de cumpărare a populaţiei“, explică el.
O altă ajustare făcută de cei de la CNP este cea a PIB-ului potențial. Dacă în iarnă instituția vedea o creștere de 4%, acum aceasta este estimată la 4,6% pentru 2017 și la peste 4% în anii următori. PIB-ul potențial este nivelul maxim până la care poate să crească o economie, într-o manieră sustenabilă și fără a cădea în capcana unei inflații galopante.
CNP susține că PIB-ul potențial a crescut ca urmare a revizuirii prognozelor, în general. Pe de altă parte, dacă acest PIB potențial ar fi fost majorat din „pix“, fără nicio îmbunătățire a structurii economiei, această ajustare ar fi de natură să explice estimarea foarte optimistă de creștere dată de CNP – care este, până la urmă, o instituție guvernamentală.
Prognoze vs. realitate. În teorie, PIB-ul potențial crește doar atunci când în economie are loc un eveniment însemnat, în special când sunt implementate reforme. „PIB-ul potențial depinde de niște factori structurali. Dacă iei anumite măsuri de flexibilizare a alocării resurselor (cum ar fi creșterea mobilității din piața muncii, n.r.) teoretic, aceste măsuri îți vor crește PIB-ul potențial“, explică Păuna.
Nici în trecut, prognozele de creștere economică emise de diferite instituții publice sau private nu s-au dovedit foarte precise. Însă, pe măsură ce au fost rafinate și actualizate, au început să se apropie de realitatea din teren. Între prognozele de acum și realitatea românească a lui 2017 rămân multe semne de întrebare, la care am putea avea un răspuns abia peste câteva luni.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Dispute procentuale” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Creșterea economică este unul dintre principalii indicatori la care se uită străinii care iau în calcul o eventuală investiție într-un stat. Dacă e să se ghideze după estimările din acest an pentru România, nu e exclus să rămână cel puțin nedumeriți.[/vc_column_text][vc_column_text]
- OPTIMISM. Guvernul și-a fundamentat bugetul din 2017 pe o creștere economică de 5,2% din PIB, considerată optimistă, în contextul în care, anul trecut, susținută de un val de majorare a salariilor și de o scădere a fiscalității, economia a avansat cu 4,8%, cel mai bun rezultat de după criză și unul dintre cele mai bune rezultate de la nivel european. „România este destul de interesantă în acest moment în comparație cu alte economii“, este una dintre primele observații ale bancherului John Hardy de la Saxo Bank.
- BNR. Întrebat de prognoza Băncii Naționale a României (BNR), guvernatorul Mugur Isărescu a evitat să dea un răspuns direct, precizând doar că banca estimează o creștere economică „undeva între 4 și 5%“. „Nu are relevanță cu construcția bugetară. Nu le puneți în contrapartidă ca să ne mai creăm o problemă în societate. Este o prognoză legată de modelul nostru macroeconomic“, a spus Isărescu.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: A face prognoze de creștere economică seamănă, uneori, cu cititul în stele. Sursa foto: Guliver / Getty Images
