Perspectivele privind evoluția economiei mondiale s-au îmbunătățit semnificativ în ultimele săptămâni, pe măsură ce SUA, Europa și China au performanțe peste așteptări

Perspectivele privind evoluția economiei mondiale s-au îmbunătățit semnificativ în ultimele săptămâni, pe măsură ce SUA, Europa și China au performanțe peste așteptări. Dar oare nu am deschis prea repede sticla de șampanie?

Angajatorii americani au creat un număr neașteptat de locuri de muncă (peste o jumătate de milion în ianuarie, dublu față de decembrie sau față de prognoze, rata șomajului coborând la 3,4%, cel mai redus nivel din ultimii 53 de ani). Indicatorii industriali din Zona Euro sugerează o creștere a activității. Iar consumatorii chinezi cheltuiesc bani din nou.

Noile prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI) indică o încetinire mai puțin accentuată a creșterii economiei globale, la 2,9% din produsul intern brut (PIB) în acest an (în octombrie, estimarea era de 2,7%), de la 3,4% în 2022, ca urmare a deciziilor de politică monetară de la nivel mondial și a efectelor războiului din Ucraina.

Creșterea economică a Zonei Euro este de așteptat să atingă 0,7% din PIB în acest an și 1,6% anul viitor, potrivit noilor perspective. De altfel, economia Zonei Euro a avut o performanță peste așteptări în această iarnă, reușind să evite contracția și consemnând o creștere de 0,1% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut. „Acest lucru maschează totuși o contracție a cheltuielilor gospodăriilor. Cele mai pesimiste scenarii pentru această iarnă au fost evitate, dar activitatea economică se menține anostă“, au comentat analiștii băncii olandeze ING într-o notă transmisă investitorilor.

În spatele cifrelor

Datele defalcate aferente marilor economii europene indică totodată o scădere accentuată a cererii interne, respectiv a consumului, în special în Germania, dar și în Franța și Spania. „Importurile au scăzut semnificativ, în timp ce exporturile au rezistat destul de bine, ceea ce înseamnă că exporturile nete par să fi contribuit pozitiv la creșterea economică în trimestrul al patrulea. Când acest lucru se datorează însă scăderii importurilor, nu este un semn bun“, a avertizat Bert Colijn, senior economist pentru Zona Euro la ING.

Excedentul comercial al Germaniei, cea mai mare economie europeană, s-a topit în 2022, scăzând la cel mai redus nivel al ultimelor două decenii, din cauza scumpirii importurilor la energie și a scăderii cererii mondiale. Diferența dintre exporturi și importuri a fost de doar 79,7 miliarde de euro, mai puțin de jumătate față de nivelul din 2021.

Capacitatea Europei de a face față decuplării de energia rusească este esențială pentru perspectivele economiei globale, crede Christian Keller, șeful cercetării economice în cadrul băncii britanice Barclays. Datorită eforturilor de conservare și a vremii blânde, rezervele europene de stocare a gazelor sunt acum la aproape 74% din capacitate. Media pe ultimii cinci ani din această perioadă calendaristică era de aproximativ 55%. „Acest lucru a eliminat cu adevărat un risc potențial de raționalizare a energiei în Europa. Aceasta a fost sabia lui Damocles care atârna deasupra Europei“, a comentat Keller.

Veștile din China sunt, de asemenea, optimiste. Deschiderea bruscă a economiei, după ani de politici draconice anti-COVID-19, este de așteptat să antreneze creșterea consumului și a cererii. Și nu numai.

Ce dă totuși mari bătă de cap?

Numeroși analiști se tem că eliminarea restricțiilor din China se va traduce printr-o „reinflamare“ a inflației, în contextul în care marile bănci centrale ale lumii au majorat în prima lună a anului dobânzile de politică monetară la cele mai înalte niveluri de după criza financiară din 2008-2009, stârnind anxietate în rândul unor investitori că evoluția exuberantă a piețelor de obligațiuni, spre exemplu, subestimează dovezile unei inflații persistente.

Timp de săptămâni, speranțele investitorilor că relaxarea presiunilor inflaționiste și răcirea creșterii economice vor permite Rezervei Federale (Fed) din SUA să reducă ritmul majorărilor au stimulat avansul acțiunilor și al altor active de risc, după un 2022 în care acestea au avut performanțe foarte slabe. Iar comentariile președintelui Fed, Jerome Powell, de după prima ședință de politică monetară din 2023, în care dobânzile au fost majorate cu doar 0,25 puncte procentuale, le-au întărit investitorilor convingerile. „Se apropie lumina de la capătul acestui ciclu monetar“, a comentat Alessio de Longis, manager senior de portofoliu la Invesco Investment Solutions, în urma deciziei Fed de a reduce pasul majorărilor de dobândă.

Banca Centrală Europeană (BCE), care a reacționat ceva mai lent, a majorat la rândul său dobânzile, cu 0,5 puncte procentuale, la prima ședință din 2023, semnalând noi majorări. Principala preocupare a BCE, care face ca perioada de înăsprire monetară să nu fie încă aproape de final, este inflația de bază, cea care nu ține cont de prețurile volatile la alimente și energie și care s-a menținut la nivelul-record de 5,2% în ianuarie. Cuplată cu efectele amplelor stimulente fiscale, aceasta creează incertitudini în privința nivelului la care se vor opri băncile centrale cu dobânzile.

În direcția greșită

Continuarea acestor politici este văzută însă ca o strategie riscantă și proastă de reducere a inflației de unii economiști. Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie, a atras atenția că economia ar avea mai multe de câștigat de pe urma unor măsuri menite să influențeze factorii care alimentează creșterile de preț, respectiv problemele de ofertă. „Există dovezi copleșitoare că principala sursă a inflației au fost șocurile de ofertă legate de pandemie și schimbări ale modelelor cererii, nu cererea agregată în exces și, cu siguranță, nicio cerere suplimentară creată de cheltuielile legate de pandemie. Oricine are încredere în economia de piață știe că problemele de aprovizionare vor fi rezolvate în cele din urmă; dar nimeni nu putea ști când“, notează el.

Joseph Stiglitz

În opinia sa, rezolvarea blocajelor de pe lanțurile globale de aprovizionare va avea un efect de reducere a inflației, chiar dacă manifestarea acestuia va dura mai mult decât a durat, spre exemplu, fenomenul opus, de creștere a prețurilor. „Mai rău, nu este clar dacă actuala abordare are vreun avantaj. În realitate, creșterea ratelor dobânzilor ar putea face mai mult rău decât bine, făcând mai costisitoare pentru firme realizarea de investiții în soluții care ar putea răspunde actualelor constrângeri ale ofertei“, avertizează el.

Și nu este singurul care crede că aceste politici se vor traduce, inevitabil, printr-o recesiune. „Credem că Zona Euro (cu excepția Irlandei) va intra în recesiune în prima jumătate a acestui an, pe măsură ce efectele înăspririi politicii monetare a BCE se vor intensifica, gospodăriile vor continua să se confrunte cu efectele creșterii costului vieții, iar cererea externă va rămâne scăzută“, consideră și Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics.

România este prinsă în acest turbion al evoluțiilor de la nivel global, aflându-se la rândul său aproape momentul în care va depăși punctul de vârf al inflației – și deci al creșterii costurilor de finanțare – cu prețul încetinirii creșterii economice la 1,7% din PIB, în opinia analiștilor privați, respectiv la 2,8%, în opinia autorităților.

Evoluții locale

Și în privința economiei României, perspectivele sunt ceva mai optimiste, cu toate că o serie de riscuri persistă.

  • BAROMETRU. Managerii din comerț și cei din construcții se așteaptă la o scădere a activității economice în primul trimestru din 2023, în vreme ce managerii din industrie și cei din servicii preconizează o relativă stabilitate, reiese dintr-un barometru realizat de Institutul Național de Statistică (INS) la începutul acestui an. Prețurile, în schimb, ar urma să crească în toate sectoarele.
  • DOBÂNZI. Banca Națională a României (BNR) a majorat dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an, la 7% pe an, decizie premergătoare unei opriri a ciclului de înăsprire a politicii monetare, consideră specialiștii. Inflația este de așteptat să coboare în lunile ce urmează, în mare măsură datorită efectului de bază.
  • PROGNOZE. Guvernul mizează pe o creștere economică de 2,8% din PIB în acest an, semnificativ mai mare decât prognozele din piață. Analiștii din sectorul financiar-bancar, spre exemplu, întrevăd un avans al activității economice de doar 1,7% din produsul intern brut, potrivit unui sondaj realizat în rândul membrilor CFA România.

Acest articol a apărut în numărul 157 al revistei NewMoney

FOTO: Getty