Pentru unii fermieri români, 2020 nu a fost un an foarte rău pentru că aceștia și-au intensificat livrările către rețelele de retail

Pandemia i-a scos în față pe fermierii ro­mâni. Livrările producătorilor locali către rețelele de retail au crescut, iar le­gumele lor sunt tot mai competitive.

În martie 2020, producătorii agricoli au cre­zut că în urma restricțiilor dure de cir­culație vor rămâne cu marfa nevândută. Mulți au căutat soluții pe termen scurt și au livrat personal produsele la ușa clien­ților. Alții au gândit mai departe și s-au asociat, au creat volume mari și s-au dus cu marfa către rețelele de retail – o decizie cât se poate de corectă pentru cei care au deja un business în producția de le­gume și fructe.

Ionuț Vochin (41 de ani), proprietar al companiei Oxigen, are în localitatea Novaci, din județul Giurgiu, sere pe o supra­față de 17.000 de metri pătrați, cu pro­duc­ție în sistem hidroponic (solul este înlocuit de saci cu coajă de nucă de cocos pi­sată, în care planta este cultivată și apoi udată permanent la rădăcină cu fertilizatori). Are și alte businessuri, în domenii ca asigurările, imobiliarele ori publicita­tea. Anul trecut, compania sa a avut venituri totale de peste 4 milioane de euro, mai mult decât dublu față de 2019, când cifra de afaceri a fost de circa 1,9 milioane de euro. Aproape trei sferturi din acești bani sunt asigurați de afacerile din agri­cultură.

În 2019 a fondat și o cooperativă agri­colă, Argedava, iar pentru a completa ce­rerea de legume din supermarketuri și hipermarketuri preia produse și de la alți fermieri din mai multe bazine legumicole.

„Pe piața de legume-fructe, trendul a fost unul ascendent pe parte de vânzări“, spune Ionuț Vochin. Și asta, în condițiile în care fer­mierii și-au unit forțele pentru a veni cu volume mai mari pe piață, lucru care le-a per­mis accesul în marile rețele de magazine.

Pariul pe fonduri europene

Sus­ținător fidel al dezvoltărilor pe fonduri euro­pene, Ionuț Vochin spune că a observat o nouă tendință și în agricultura românească. „În ultimii doi ani au fost câteva injecții de capital pentru dezvoltarea de cooperative, banii venind în special din fonduri europene“, spune antreprenorul, în opinia că­ruia apariția acestor cooperative va face o dis­tincție clară între producția agricolă și distribuția acestor produse. Cu alte cuvinte, fermierul se va concentra pe producție și pe a genera volume crescute, astfel încât marfa să fie preluată direct de marile rețele de magazine.

Observând mișcările din piața de legu­me-fructe de anul trecut, Vochin a constatat că fermierii români au capacitatea de a livra marfă de calitate. „Pentru că anul trecut nu s-a mai livrat aproape nimic către HoReCa, marfa s-a dus către supermarketuri, ceea ce a generat o concurență între produsele locale și cele din import“, spune antreprenorul.

El crede că și producătorii s-au concentrat mai mult asupra businessurilor, pentru că, fiind un an cu multe restricții de circu­lație, au călătorit mai puțin și s-au orientat mai mult către creșterea afacerilor.

De altfel, Ionuț Vochin spune că a constatat de câțiva ani deja că multe afaceri nu se mai fac după ureche, ca până acum. Mulți fermieri care vor să se dezvolte aleargă după lichiditate, iar aceasta, crede Vochin, poate fi generată de proiecte pe fonduri ne­rambursabile. „În agricultură, cine nu acce­sează fonduri europene nu are cum să anu­leze decalajul dintre Vest și Est“, crede el. Și spune acest lucru cu atât mai mult cu cât, în România, producția de legume-fructe este una sezonieră, ciclurile de producție nea­coperind cele 12 luni ale anului.

Din acest motiv, Vochin crede că autori­tățile din agricultură trebuie să promoveze proiecte pentru dezvoltarea producției în spații acoperite, așa încât fermierii să nu mai fie dependenți doar de lunile de vară.

Investiție în bio

Recent, Ionuț Vochin s-a angajat într-un nou proiect. Tot pe fonduri europene. În urmă cu doi ani a depus un proiect pentru producția de zmeură și mure în sere. De această dată, producția va fi în sistem bio, pe un teren certificat ca atare, aflat în apropierea serelor actuale din loca­litatea Novaci. A observat această tendință la nivel global și se orientează și el către acest gen de culturi.

Proiectul se ridică la circa un milion de euro, contribuția proprie fiind de 10%, restul de 90% reprezentând fonduri europene. Întreaga producție urmează să fie livrată tot către marile rețele de retail. Pentru a putea stoca producția de zmeură și de mure, pro­iectul prevede și un spațiu frigorific de depozitare. Serele vor fi amenajate de compania spaniolă Rufepa, iar Vochin speră să fie gata până la sfârșitul anului.

Acesta nu este însă singurul său proiect de producție de fructe. Vochin mai are pe rod o mică plantație de cireși, dar producția încă nu a ajuns la maturitate.

Cea mai mare parte a businessului din agri­cultură este reprezentată de serele de le­gume, iar anul acesta a încercat un expe­riment. Întreaga suprafață a fost plantată cu roșii de tip „prunișoară“, răsadurile fiind puse de el, din semințe importate din Olanda. „Mizez pe două cicluri de producție. Plan­tele au deja rod, iar la final de mai încep recoltarea. În iulie defrișez și vin cu o nouă serie de roșii“, detaliază antreprenorul, esti­mând că aceste două cicluri de producție îi pot genera venituri de circa 600.000 de euro. În paralel, va continua să livreze către retaileri și cu propria cooperativă, din care mai fac parte alți patru membri, după cum va continua să colecteze legume și de la alți fermieri din țară.

De la asigurări la agricultură

Dis­pus să caute permanent noi oportunități generatoare de profit, Vochin este absolvent de Drept și a intrat în afaceri în 1998, la vârsta de 18 ani, ca agent de asigurări. Spune că avea marje de câștig de circa 60%, chiar mai mari decât ale companiilor de asi­gurări pentru care lucra. „Stăteam iarna prin mașini și scriam RCA-uri până îmi în­ghe­țau mâinile“, povestește Ionuț Vochin, măr­turisind că profiturile din polițele RCA din perioada de iarnă îi permiteau să trăi­ască mai mult decât decent cel puțin trei luni.

S-a familiarizat cu antreprenoriatul încă din copilărie. Tatăl său era cadru militar, iar mama sa avea mai multe magazine la Zimnicea. Treptat, a renunțat la micile afaceri de familie și s-a concentrat pe businessuri pornite de la zero.

La începutul anilor 2000 a reușit să pună pe picioare și o afacere de publicitate stra­dală, pe care o operează prin compania sa, Oxigen. De departe, cea mai complexă afacere este cea din agricultură, care a început în 2013 cu serele de legume. În fiecare an a experimentat diverse producții, de la tot felul de soiuri de roșii la castraveți și ardei. Castraveții sunt practic „capitalul“ pe timp de iarnă al businessului din agricultură. În fiecare an pune la murat peste 200 de tone de castraveți, pe care îi livrează către re­țe­lele de fast-food. Pe timp de vară mizează și pe procesarea de tomate care provin din pro­ducția proprie nevalorificată către rețe­lele de retail, însă aceasta nu generează mari marje de profit. În perioada următoare, producția de zmeură și mure va fi și ea dis­ponibilă pe timpul iernii, pentru că noua investiție are depozitele frigorifice necesare conservării acestor fructe pentru a putea fi livrate în orice sezon din an.

În paralel cu afacerile pe care le admi­nistrează, Ionuț Vochin mărturisește că, în fiecare an, cumpără câte un apartament pe care îl închiriază. „Vreau să-mi asigur veniturile la bătrânețe“, spune el, glumind.

Acest material a fost documentat în localita­tea Novaci, din județul Giurgiu.

Ce, cât, unde

Producătorii locali de legume și fructe sunt concurați puternic de importuri, chiar și în plin sezon de recoltare, potrivit unui studiu din 2019 realizat de cooperativa Țara Mea, furnizor al rețelei Kaufland.

• Importuri. În 2019, importurile de legume ale României au ajuns la 740.000 de tone și o valoare de 516 milioane de euro, cu circa 92 de milioane de euro mai mult decât în 2018.
• Producție. România a produs în 2019 circa 3,57 de milioane de tone de legume, mai puțin cu peste un milion de tone față de anul precedent.
• Surse. Principalele importuri de legume sunt din Olanda, Polonia, Turcia.

Acest articol a apărut în numărul 116 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly