Parteneriat WeLoveSport.ro: Jocurile Olimpice, între profit și pierderi

Organizarea Jocurilor Olimpice este, întotdeauna, o provocare imensă. De la Statele Unite la Grecia, Coreea de Sud sau China, țările care au scris istorie în sport au avut provocări majore. Unele au reușit să genereze profit, altele au intrat în criză, iar arenele construite cu sute de milioane de dolari au rămas în paragină. Care e rețeta succesului înainte de Paris 2024? 

Jocurile Olimpice au devenit cel mai mare eveniment sportiv la nivel global. Evoluția competiției din 1896, de la prima edi­ție, și până în 2024 a fost una absolut fantastică. Și aici e vorba nu doar despre calitatea sportivilor sau a organizării, ci și din punctul de vedere al promovării, al marketingului, al sponsorilor implicați și, evident, al bugetelor pe care le pun la bătaie organizatorii.

Spre exemplu, ediția din anul 1972, de la München, a avut un buget de 891,1 milioane de dolari, în timp ce statul chinez a investit nu mai puțin de 14 miliarde de dolari pentru Jocurile Olimpice 2008 din Beijing. Londra 2012 a avut un buget de circa 10 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât fusese prevăzut inițial, în timp ce Rio 2016 a fost ediția care a „cheltuit“ 13,2 miliarde de dolari. În comparație cu precedentele trei ediții, cele 5,8 miliarde de dolari cheltuite de Co­mitetul de Organizare al ediției Tokio 2020 (desfășurată până la urmă în 2021) par doar un exercițiu bugetar redus, cauzat, evident, și de pandemia de COVID-19, care nu a permis publicului larg să vizioneze competițiile de la fața locului.

Totuși, o bună parte din acești bani se întoarce la Comite­tul Olimpic Internațional (CIO) prin sponsorizări sau prin vân­zarea drepturilor de televizare. Competiția a cunoscut o creș­tere incredibilă din punct de vedere economic. Dacă în 1960, la Roma, drepturile de televizare au adus 1,2 mili­oane de do­lari, în 2008, la Beijing, acestea au crescut până la 1,7 miliarde de dolari. Spre exemplu, în Statele Unite, NBC a plătit 7,75 miliarde de dolari pentru drepturile de televizare a Jocurilor Olimpice programate în perioada 2016-2032, așadar nouă ediții – cinci JO de vară și patru JO de iarnă.

O AFACERE SAU O PROBLEMĂ?

Profitul înregistrat de organizatori vine însă cu un cost destul de mare: pe măsură ce anii trec, pretențiile sunt tot mai ridicate, iar arenele în care se dispută competiția trebuie să surprindă tot mai mult. Astfel, stadioanele trebuie să fie din ce în ce mai mari, iar orașele organizatoare trebuie să fie redesenate pentru a putea face față avalanșei de persoane care vor sosi în perioada Jocurilor Olimpice. Acest lucru s-a întâmplat atât la Barcelona (1992), cât și la Beijing (2008), două dintre cele mai de succes ediții din istoria competiției.

Însă există și reversul medaliei. În primă fază, atunci când Grecia și-a anunțat candidatura, bugetul competiției a fost calculat de comitetul de organizare la circa 611 milioane de do­lari, însă a crescut la 1,7 miliarde de dolari imediat după ce Atena a fost desemnată gazda competiției. La acel moment, statul grec acoperea 14% din costuri, restul fiind suportat de firme private. Dimensiunea uriașă a Jocurilor Olimpice și multitudinea de proiecte în care s-au implicat organizatorii au crescut din nou bugetul competiției la 5,7 miliarde de dolari. O bună parte din arenele construite special de greci pentru Jocurile Olimpice din 2004 au fost lăsate în paragină, nefiind bani pentru întreținerea lor. Este considerat unul dintre moti­vele pentru care Grecia a intrat în recesiune și a fost ne­voie de programe de bail out.

În schimb, pentru China, profitul realizat de organizatori în timpul Jocurilor Olimpice din 2008 a fost de 16 milioane de do­­lari. Încasările au însumat 1,625 miliarde de dolari, în timp ce suma totală cheltuită în timpul competiției de autoritățile de la Beijing a fost de 1,609 miliarde de dolari. Deși profitul nu a fost atât de mare ca la Los Angeles, Seul sau Sydney, suma este totuși una importantă pentru organizatori, care se aștep­tau la pierderi înainte de festivitatea de deschidere. În același timp, produsul intern brut (PIB) al țării-gazdă, China, a crescut cu 12,3% pe durata Jocurilor Olimpice din 2008. O astfel de creștere a mai fost ex­perimentată doar în cazurile Tokio 1964 și Seul 1988, coincidență sau nu, tot pe pământ asiatic.

De altfel, dezbaterea pe plan global este de multă vreme legată de alegerea orașelor-gazdă: să fie metropole dezvoltate, care au deja mare parte din infrastructura necesară și necesită cheltuieli mai puține? Sau orașe în curs de dezvol­tare, care vor să atragă atenția, dar au nevoie de infra­struc­tură nouă, multă, care costă pe măsură și riscă să împovăreze autoritățile?

CUM VA FI LA PARIS?

Ediția din 2024 a Jocurilor Olimpice va fi găzduită de Paris (între 26 iulie și 11 august), iar bugetul competiției va fi de 9,5 miliarde de dolari, estimatul publicat de organizatori cu șase luni înainte de start. Deja o destinație favorită a multor tu­riști, Parisul va aștepta 15 milioane de oameni, dintre care două milioane din afara Franței, pentru cele 329 de evenimente sportive din 32 de sporturi. 10 milioane de bilete au fost puse în vânzare deja, din care 7,6 milioane au fost epui­zate. Parisul nu a fost obligat să construiască de la zero noi stadioane și arene, fiind o zonă extrem de bine dezvoltată din acest punct de vedere.

Stade de France, celebra arenă din Saint-Denis, va fi Stadio­nul Olimpic, acolo unde vor avea loc întrecerile din atletism. Paris Expo Porte de Versailles – centrul de expoziții al capitalei Franței – va organiza în arenele sale competiții de handbal, baschet sau volei. Arenele de la Roland Garros vor fi centrul competiției în tenis. Iar pentru baschet și handbal, unele me­ciuri vor avea loc și la Lille, la o oră de mers cu trenul de ca­pi­tala Franței, pe stadionul Pierre Mauroy.

Așadar, profitul e aproape garantat, mai ales că totul va fi mai scump în săp­tă­mânile Jocurilor Olimpice, acolo unde un bilet cu metroul va costa 4 euro în loc de 2,10, atât cât este în prezent. Iar 13 mili­oane de mese sunt așteptate să fie servite, astfel că secto­rul HoReCa va cunoaște un adevărat boom, într-o des­fășurare de forțe așa cum nu s-a mai văzut în Franța.

Autor: Adrian Costeiu (WeLoveSport.ro)