Pământul făgăduințelor: De ce pariază investitorii în stil mare pe imobiliarele digitale

Ideea de a cheltui milioane de dolari pe terenuri inexistente poate suna ridicol, dar previziunile febrile despre viitorul realității virtuale i-au convins deja pe investitori să parieze în stil mare pe imobiliarele digitale.

Justin Bieber a avut un concert cu zeci de mii de spectatori luna trecută, dar nu pe un stadion sau pe o arenă. La fel ca recentele apariții live ale artiștilor Ariana Grande, The Weeknd sau Travis Scott, acesta s-a des­fășurat în ceea ce acum se conturează ca viitorul metavers, lumea online cva­dri­mensională care amenință să șteargă granițele dintre pixel și materie.

În timp ce fanii de pe tot globul au ur­mărit un avatar al lui Bieber cântând melodii de pe cel mai recent album al canadia­nului, „Justice“, investitorii nu și-au ascuns nici ei interesul. Pregătindu-se pentru un boom al imobiliarelor digitale aflat, după toate semnele, doar la o aruncătură de băț distanță, aceștia se reped să cumpere săli de concerte, centre comerciale și alte pro­prietăți în online. Și, la fel ca în lumea fizică, tranzacțiile lor sunt ghidate de aceeași man­tră de aur a industriei: „Locație, lo­ca­ție, locație“.

Metaversul inevitabil

În octombrie, Tokens.com, o companie specializată în investiții în bunuri digitale, a cumpărat cu aproximativ 1,7 milioane de dolari un pachet de 50% din Metaverse Group, una dintre primele afaceri imobiliare virtuale din lume. Cu un sediu fizic în Toronto, Me­taverse Group are și un centru de opera­țiuni în Crypto Valley, replica la Silicon Valley venită din „Decentraland“ – o plat­formă descentralizată (deținută de utilizatori) care combină realitatea virtuală cu tehnologia blockchain.

„În loc să încercăm să creăm de la zero un univers, așa cum vor cei de la Facebook, mi-am spus, «De ce să nu intrăm noi să cumpărăm parcele de teren din lumile virtuale deja existente și astfel să devenim proprietari?»“, explica tranzacția Andrew Kiguel, cofondator și chief executive officer (CEO) al Tokens.com.

Recent, compania a început să constru­iască un turn digital în „Decentraland“, acesta urmând să genereze venituri din în­­chirieri și publicitate către și pentru bran­­duri de lux precum Louis Vuitton, Gucci sau Bur­berry, prezente deja în minunata lume nouă prin intermediul NFT-urilor (non-fungible tokens – jetoane nefungibile, bu­nuri digitale tranzacționate pe blockchain). Wave, de exemplu, o companie de divertisment care organizează concerte interactive, inclusiv cel deja pomenit al lui Justin Bieber, face profituri din mărfuri virtuale și reclame pentru branduri în timpul spectacolelor.

„Brandurile se străduiesc să rămână în tendințe. Următoarea mișcare logică este să înceapă să cumpere teren și să facă pu­bli­citate în metavers“, spune și Corey Herscu, CEO al RNMKR, expert în media și tehnolo­gie. Amintind un concert al lui Travis Scott din 2020, din „Fortnite“, cu peste 27 de mi­lioane de spectatori unici, el subliniază că, în fond, brandingul înseamnă „să mergi aco­lo unde este publicul tău și să faci tot ce poți pentru a ține pasul cu ceea ce acesta își dorește“. Scepticilor care se întreabă – pe bună dreptate – de ce o companie ar dori să in­vestească într-un birou virtual în me­tavers, Michael Gord, cofondator al Metaverse Group, le răspunde că ar trebui să se uite la tendințele catalizate de pandemie. „Este tot mai mult locul în care mergi cu prietenii, unde trăiești experiențe precum con­ferințe și concerte. Este inevitabil ca me­ta­­versul să ajungă rețeaua socială nu­mărul unu din lume“, adaugă el.

Metaverse Group are o divizie de inves­tiții imobiliare și intenționează să-și con­struiască un portofoliu de proprietăți în „Decentraland“, precum și în alte platforme – precum „Somnium Space“, „Sandbox“ sau „Upland“. Dacă internetul poate fi infinit, nu e și cazul real estate-ului virtual – „Decentraland“, de exemplu, are 90.000 de parcele de teren, fiecare cu o suprafață de 15 metri/15 metri. Iar din câte spune Gord, printre investitori există sentimentul că s-ar afla gră­mezi de aur în toate acele dealuri pixelate.

„Dacă ați fi venit la New York când era doar un teren agricol, ați fi avut posibilitatea să cumpărați un cvartal din SoHo. Dacă vrea cineva să facă astăzi o astfel de achiziție este pur și simplu imposibil. Ace­lași lucru se va întâmpla și în metavers“, explică el.

Tranzacții de milioane

În alți termeni, un raport al Grayscale, cel mai mare administrator de active digitale din lume, estimează că metaversul are poten­țialul de a genera venituri anuale de 1.000 de miliarde de dolari din publicitate, eveni­mente digitale, comerț electronic și hardware. Din­coace de previziuni, numai în ultima săptămână a lunii trecute, pe platformele „Decentraland“, „Sandbox“, „Crypto­voxels“ și „Somnium Space“ s-au vândut te­renuri virtuale în valoare totală de peste 100 de mi­li­oane de dolari, potrivit DappRadar. Tran­­zacția-regină: 4,3 milioane de do­lari plătiți de Republic Realm – o companie de inves­tiții în real estate digital cu un por­to­foliu de aproximativ 2.500 de terenuri din 19 lumi vir­tuale – pentru un teren din „Sandbox“ deținut anterior de Atari SA. Anterior, ace­eași Republic Realm cumpărase 259 de parcele comasate din „Decentraland“, într-o tranzacție de 913.228 de dolari.

În aceeași perioadă, Tokens.com a plătit 2,43 milioane de dolari pentru un teren cu o suprafață de puțin peste 560 de metri pă­trați din așa-numitul „district de fas­hion“ din „Decentraland“, teren pe care vrea să îl folosească pentru a-și extinde opera­ți­unile și în industria digitală a modei. Și tot în „Decentraland“, Boson Protocol a achi­ziționat cu 704.000 de dolari un teren pe care urmează să ridice un mall unde vi­­zitatorii vor putea să cumpere bu­nuri di­gitale „interschimbabile“. Ceea ce în­seamnă că, dacă un utilizator cumpără un tricou digital, de exemplu, îl poate schimba în lumea reală cu unul fizic, identic. Și viceversa. „Toată lumea recunoaște că suntem într-o fază incipientă și că toate aceste obiecte virtuale vor fi antichități moderne. Astfel stând lucrurile, cumpă­rarea lor în această etapă poate fi extrem de profita­bilă“, spune Justin Banon, CEO și cofondator al Boson Protocol.

Sunt supraevaluate toate aceste tran­zacții? Vorbind despre portofoliul companiei, Andrew Kiguel, de la Tokens.com, spune că valoarea reală a acestuia ar fi de cel puțin zece ori peste prețul de achiziție, iar argumentele pe care le aduce sunt si­milare celor invocate de orice persoană care a cumpărat sau vândut proprietăți imobiliare. „Totul se reduce la poziționare. O parcelă de teren în centrul orașului, cu un trafic mare de vizitatori, valorează mai mult decât o parcelă de teren în suburbii. E valoarea pe care o au lucrurile greu de găsit.“

Lumea nu mai e de ajuns

Dacă multe dintre aceste tărâmuri virtuale trimit cu gândul mai degrabă la niște lumi fantastice din desene animate, altele sunt aplicații di­gitale ale Pământului așa cum îl cunoaștem deja. „SuperWorld“, de exemplu, este o plat­formă imobiliară virtuală care a cartografiat 3D întreaga suprafață a globului pă­mântesc, oferind spre vânzare 64,8 miliarde de parcele. Ceea ce înseamnă că poți cum­păra orice loc de pe Pământ. Îți do­rești să fii proprietarul Taj Mahalului sau al Turnului Eiffel? Nicio problemă! Vrei Casa Poporului? E și ea de vânzare. (Atenție, niciun parlamentar sau birocrat de serviciu nu este inclus în ofertă.) Iar odată ce au cumpărat un teren sau o clădire, pro­prie­tarii pot să câștige bani din activități precum închirieri, publicitate sau vânzări de diferite produse.

Cu un pas înainte – rămâne de văzut dacă e mic sau uriaș – cei de la International Lunar Lands Authority (ILLA) împlinesc promisiunea supremă a Lunii de pe cer. Suprafața selenară a fost împărțită în mai multe parcele, care pot fi vândute, cum­părate, date la schimb sau făcute ca­dou. Și vorbim aici nu doar de cartografieri digitale 3D cu regim NFT, ci și de tere­nul propriu-zis, fizic, de pe Lună. Deocam­dată nu se știe dacă vor apărea și cum vor fi rezolvate eventualele conflicte de pro­prie­tate cu deținătorii terenurilor vândute până acum și de Dennis M. Hope, autoproclamatul stăpân de drept peste Lună, Marte, Venus, Mercur și Io – una dintre lunile lui Jupiter.

Ideea din spatele proprietăților imobiliare digitale a fost (și a rămas) aceea de a le oferi oamenilor reali medii virtuale în care se pot bucura de o a doua viață cu drep­turi depline. O spune răspicat prin chiar numele său „Second Life“, o lume vir­tuală dezvoltată de Linden Lab și lansată încă din 2003, în care utilizatorii pot umbla aiurea, pot să își construiască propriile clădiri, pot cumpăra terenuri sau bunuri virtuale, plătind pentru ele în dolari reali sau în moneda „oficială“, dolarul Linden.

Dar un alt univers similar cu „Second Life“, „Entropia“ – o platformă massively multiplayer online cu o economie reală, creată de suedezii de la MindArk – este cel care a surprins cu marile tranzacții cu bu­nuri virtuale, încheiate încă din primii ani ai noului mileniu. Într-o perioadă în care mulți internauți strâmbau din nas la ideea de a plăti fie și un dolar pentru o vacă virtuală în „Farmville“, Jon „Neverdie“ Jacobs și-a ipotecat casa din lumea reală și a plătit – în 2005 – 100.000 de dolari pentru un asteroid al planetei Calypso din „Entropia“.

În anii ce au urmat l-a transformat într-o destinație de nerefuzat, cu un club de noapte, un stadion și un mall care i-au adus venituri reale de aproximativ 200.000 de dolari pe an. A vândut totul în mai multe licitații din 2010, cu un total de 635.000 de dolari. Cea mai mare parte a proprietății a fost cumpărată de un alt avatar, John Foma Kalun, cu 335.000 de dolari. A fost la acea vreme cea mai mare tranzacție din spațiul virtual, la o diferență de 5.000 de dolari față de vechiul record, stabilit de un alt rezident din „Entropia“, Erik „Buzz“ Lightyear, care în 2009 plătise pentru stația spa­țială Crystal Palace 300.000 de dolari.

În 2011, SEE Virtual Worlds avea să spulbere însă toate reperele anterioare și plă­tea neverosimila sumă de șase milioane de dolari pentru întreaga planetă Calypso, care avea în acel moment aproape un mi­li­on de utilizatori înregistrați și genera ve­ni­turi anuale de patru milioane de dolari.

Crede și vei avea

Un deceniu mai târ­ziu, pe fondul rebrandingului companiei-mamă a Facebook în Meta și al boomului jetoanelor nefungibile, ideea ezoterică de a cumpăra și vinde imobiliare digitale a devenit pentru mulți un sinonim al oportu­ni­tăților sigure și obligatorii. Alții, în schimb, cred că toate aceste tranzacții la care asis­tăm acum cu nedumerire sunt mai de­grabă o manifestare a unei tendințe trecă­toare.

„Este o bulă? Absolut! Este o bulă la fel ca orice bulă imobiliară. Este o frenezie de moment, o pură speculație, e o manifestare a sindromului FoMO (acronim pentru fear of missing out, care definește spaima con­tinuă de a rata ceva ce ar putea fi important, nou sau interesant; în contextul pieței financiare, se referă la teama că s-ar putea pierde o investiție profitabilă, n.r.)“, con­si­deră Jordan Fried, CEO al Immutable Hol­dings, unul dintre liderii industriei blockchain.

Pe de altă parte, tot el admite că en­tu­ziasmul stârnit de conceptul în sine de me­ta­vers este emblematic pentru opor­tu­ni­tă­țile de afaceri care vor apărea pe măsură ce consumatorii petrec tot mai mult timp în online-ul virtual.

„În cele din urmă, totul se reduce la ce­re­re și ofertă, nu?“, comentează fenomenul Noah Gaynor, cofondator al Parcel, un mar­ketplace online pentru real estate digital. „Dacă este dispus cineva să plătească mili­oane de dolari pentru ele (imobile/tere­nuri virtuale, n.r.), înseamnă că aceasta le este valoarea.“

Acest articol a apărut în numărul 130 al revistei NewMoney

FOTO: Getty