Ce planuri are Orange România, după ce a reintrat în clubul miliardarilor în euro

În telecom bate un vânt de consolida­­re. Cel puțin deocamdată, jucătorii stau în defensivă, însă Orange România își pregătește, se pare, câteva mișcări.

Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney

Pentru prima dată după 2009, Orange a ajuns anul trecut la afaceri de puțin peste un miliard de euro. Nu este însă cea mai mare cifră a grupului, lider pe piața autohtonă, care a mai avut chiar în prag de criză afaceri de 1,31 de miliarde de euro – înregistrate în anul de boom 2008. În cât timp va mai ajunge operatorul telecom la performanțe si­mi­lare pe piața locală?

„Acest lucru ar însemna o creștere cu 30% a cifrei de afaceri (față de valoa­rea înregistrată în 2017, n.r.) și probabil este prematur să fac asemenea prognoze. Depinde prea mult de condițiile de pia­ță. Probabil suntem încă departe, or­ganic este greu, iar bolul de cristal de­vine tot mai închis“, spune Liudmila Climoc, șefa operațiunilor locale ale gigantului telecom, într-un interviu pentru NewMoney.

Totuși, dacă o creștere organică pa­­re să depindă de prea multe variabile, pe masă ar mai putea fi și varianta (ne­­ros­­­tită de șefa Orange România) achi­­zi­țiilor. Și din câte se vorbește în piață, în cărți ar putea fi chiar prelua­rea AKTA, cel mai mare operator independent de cablu, controlat de fondul de investiții PineBridge, cu o prezență ma­­sivă mai ales în zona mic ur­­ba­­nă și rurală (totalizând 3.000 de lo­calități în 33 de județe).

PE SURSE ȘI RESURSE. Operatorul, care se autodefinește drept „cel mai mic dintre cei mai mari și cel mai mare dintre cei mai mici“, este prezent pe piața lo­cală prin două firme – DCS și AKTA Telekom, iar acționar majoritar este fondul de in­ves­tiții PineBridge, cu circa 67% din ac­ți­uni. Dinu Malacopol, CEO și acționar minoritar în cadrul AKTA, nu a vrut să comenteze scenariul unei eventuale tranzacții cu Orange.

Într-un interviu pentru NewMoney din urmă cu un an, executivul explica însă că, deși AKTA este pe piață de mult timp, acționarii operatorului telecom nu vor să facă un exit cu orice preț. Ieșirea va fi a tuturor acționarilor, astfel încât cele două firme să fie preluate „la cheie“.

În aceste condiții, companiile interesate de o posibilă achiziție nu pot fi decât din rândul marilor jucători, mai ales că estimările pieței vorbesc de o valoare a com­paniei de 150-200 de mili­oane de euro. Nici oficialii Orange nu au vrut să comenteze punctual informațiile privind eventuala preluare a AKTA, apă­rute inițial în Ziarul Financiar. Surse din piața telecom confirmă însă pentru NewMoney in­tențiile de achiziție ale grupului francez, alături de alte câteva companii, „mai ales că un fond nu poate negocia cu un singur cumpărător“.

De altfel, încă de anul trecut au apărut informații potrivit cărora o astfel de preluare i-ar putea interesa în special pe ope­­ratorii telecom cărora le lipsește o pre­zență în aceste medii (mic urban și rural) și care nu au o bază solidă de clienți din zona de cablu TV. Cu atât mai mult cu cât tendința marilor jucători este de a oferi astăzi servicii integrate: telefonie mobilă și fixă, internet, televiziune analogică sau digitală. Iar AKTA, prin oferta de cablu și internet fix, ar oferi toc­­mai „un fir către casa omului“, au mai punctat sursele New­Money.

În acest context, nici nu este de mirare că printre cei interesați de achiziția AKTA s-ar fi aflat, încă din 2015, și UPC și Vodafone. Totuși, AKTA pare să facă un pas înapoi în direcția diversificării spre zona de energie, prevăzută să aibă loc în acest an. Probabil că apropierea vânzării și com­plicațiile aferente distribuției de ener­gie lasă acest plan deoparte. Dar atunci când vine vor­ba de consolidarea pieței locale, o altă prelua­re despre care se vorbește este cea a UPC de către Vodafone România, într-o tran­zacție la ni­vel global.

Liudmila Climoc nu a comentat dacă în momentul de față sunt prea mulți jucători în telecomul local și, în conse­­cin­­ță, dacă piața ar avea nevoie de o consolidare, limitându-se doar să precizeze că „România este una dintre cele mai competitive piețe, iar raportul cali­tate-preț de care beneficiază un consumator sau un client de business în Ro­mânia este mai bun decât în multe alte țări“.

În plus, șefa operatorului telecom a precizat că nivelul de dezvoltare al infrastructurii telecom este foarte mare. „Pot să spun că este o provocare pentru vii­tor pentru că așteptările sunt mai mari în ceea ce privește calitatea, iar digitalizarea pă­trunde în viața noastră de zi cu zi și trebuie să venim și mai în pro­fun­zime cu re­țele fixe și mobile, rețele performante pentru con­sumatori“.

DATE DE INTERNET. La nivelul grupului, Orange a anunțat pentru anul acesta in­vestiții semnificative, de 7,4 miliarde de euro. Șefa operatorului telecom nu a spus care este suma exactă pe care grupul fran­­cez a alocat-o pentru investițiile pe plan local, însă a precizat că Orange Ro­mâ­­nia a avut un plan de investiții de apro­ximativ 500 de milioane de euro pentru intervalul 2015-2018. „Suntem cam pe acolo“.

Liudmila Climoc spune că investițiile de anul acesta se vor ridica la peste o sută de milioane de euro, „considerabil“ peste nivelul din 2017. „Mesajul este că menținem ritmul, iar acesta este unul alert“. De altfel, grupul francez a investit în ultimii 20 de ani peste trei miliarde de euro pe plan local. „Telecomul, ca industrie, are nevoie de in­vestiții mari. Iată de ce e foarte impor­tantă capitalizarea investițiilor pe termen mediu și lung și de ce sunt importante condițiile previzibile și favorabile pe termen mediu și lung asigurate de reglementatorul pieței, de autorități“, mai explică șefa Orange România.

Piața de telecom a continuat să creas­­că anul trecut cu cinci procente, ajun­­gând la 3,7 miliarde de euro, potrivit estimărilor companiei. Liudmila Climoc spune că tonul acestui avans a fost dat de serviciile de internet fix și mobil. Pentru anul acesta, compania an­ti­cipează o creștere de circa 4% a industriei.

„Piața mobilă crește în continuare ca urmare a consumului mare de date, care înlocuiește vocea clasică“, explica CEO-ul Orange România în cadrul unei întâlniri cu presa europeană care a avut loc la înce­putul lui 2018, la Londra.

Pentru anul în curs, principalul obiectiv al Orange România este să aducă „rețeaua acolo unde clienții români au ne­voie de servicii: rețelele 3G și 4G să fie dis­po­nibile pentru cât mai multă popu­lație, cât mai adânc posibil în țară“, după cum punctează Liudmila Climoc, care subliniază faptul că internetul (fix și mobil) și digitalizarea aduc schimbări semnificative vieții cotidiene și reprezintă o oportunitate de creș­tere pentru companie.

„Nevoia de internet devine similară cu cea pentru aer“. De pildă, ca urmare a extinderii re­țelei 4G și a accesibilității telefoanelor performante, peste 720.000 de clienți au folosit serviciul Apel 4G în 2017, în creș­tere de cinci ori comparativ cu decem­brie 2016.

Marele pariu al Orange este creșterea serviciilor de convergență, lansate în urmă cu aproape doi ani pe piața locală. Pus pe piață în septembrie anul trecut, Orange Love (pachet de servicii fix-mobil, cu televiziune inclusă, toate pe aceeași factură) a determinat o dublare a vân­zărilor de internet prin fibră optică și a serviciului de televiziune prin cablu com­parativ cu trimestrul precedent.

Dar într-o piață în care fidelizarea este greu de obținut și de menținut, Liudmila Climoc spune că nu are o „rețetă ma­gică“. Recunoaște că prețul este important, dar punctează că nu este „singura componentă“. Clienții caută calitatea, iar „în relația cu operatorul cel mai important este să uiți și să nu știi care e numă­rul de contact de la serviciu clienți sau de la cel tehnic“.

Serviciile adiacente – cum ar fi Orange Money (care a ajuns la 81.000 de clienți la finalul anului trecut, după aproape doar doi ani de la lansare), prin care com­pania le oferă clienților posibilitatea de a plăti facturi la utilități, de a reîn­cărca opțiuni pentru cartele preplătite sau de a primi și transfera bani – joacă și ele un rol important și reprezintă nu doar încercări de diversificare, ci și de loializare a bazei de clienți.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *