Noua emisiune Tezaur confirmă ce știam deja de luni bune: Mai bine dai bani statului decât să îi depui în bancă. Calcule concrete și ce urmează

Nevoia de bani a stutului român este din ce în ce mai evidentă inclusiv din eforturile pe care le face pentru a se împrumuta. Pentru o parte din populație, cea obișnuită să economisească, este o veste mai degrabă bună, însă, la general nu sunt motive de optimism. Ministerul Finanțelor a lansat o nouă emisiune Tezaur, cu dobânzi care, de această dată, surclasează net randamentele oferite de băncile din România.

Concret, în funcție de scadență statul plătește până la 7,8% pe an, în condițiile în care dobânzile pentru titlurile suverane nici nu sunt impozitate, așa cum se întâmplă în cazul dobânzilor plătite de bănci. Într-o comparație valabilă pentru scadența de un an, deja dobânda pentru obligațiuni a ajuns să fie egală cu cea mai mare dobândă oferită în piața bancară (de către o bancă de mici dimensiuni) și cu peste un punct procentual peste media pieței bancare.

Concret, conform datelor analizate de NewMoney, statul plătește 7%, exact cât dă și Techventures Bank. Altfel spus, după 1 an, la 10.000 de lei investiți veți cumula o dobândă de 700 de lei în ambele cazuri. Numai că, în timp ce titlurile de stat sunt scutite de impozit, dobânzile pentru depozite nu sunt, așadar suma netă rămasă va fi de doar 630 de lei în cazul depozitului bancar.

În cazul de față nu există comisioane, dar în situația altor bănci apar și aceste costuri suplimentare. Astfel că, dacă ne raportăm la dobânda medie din piața bancară, adică în jur de 6% și aplicăm și un comision de administrare de 0,5%, rezultă o dobândă efectivă de doar 5,5%, adică un câștig înainte de impozitare de doar 550 de lei și după impozitare de 495 de lei, cu mult sub cei 700 de lei încasați din titlurile de stat.

Pentru scadența la 3 ani, la care statul oferă 7,5%, diferența față de depozitul bancar este și mai mare, pentru că cea mai bună ofertă bancară din acest punct de vedere presupune plata unei dobânzi anuale de 6,5%, adică o sumă cumulată de 1.755 de lei, la 10.000 de lei depuși, după impozitare. În cazul obligațiunilor, câștigul pe cei trei ani este de 2.250 de lei. Pe perioade mai lungi, comparația nici nu mai are sens, având în vedere că depozitul bancar pe termen mediu și lung, practic orice depozit mai lung de un an,  nu este un produs foarte utilizat în România.

Dobânzile ar trebui să scadă în viitor, iar statul îngreunează mult acest proces

Așa cum arătam și mai sus, randamentele bune primite pentru achiziția de obligațiuni de stat constituie o veste bună pentru cei obișnuiți să economisească prin metode sigure și pe termen lung. Numărul acestor persoane, câteva zeci de mii în cazul deținătorilor de titluri de stat, este mic în comparație cu cel al românilor care au sau vor să ia un credit, fie că este el pentru locuință, pentru mașină sau pentru alte destinații. Pentru acești oameni, dobânzile în creștere plătite de stat nu sunt deloc o veste bună.

Majoritatea analiștilor sunt de acord că dobânzile ar trebuie să reducă treptat pe parcursul anului 2025, în condițiile în care și inflația o va lua în jos. De altfel, BNR începuse deja o perioadă cu reduceri ale dobânzii de politică monetară, oprită doar de îngrijorările privind deficitul bugetar în creștere și măsurile pe care statul ar urma să le ia pentru a opri această creștere.  Exact eventualele măsuri ce vor fi luste de stat sunt invocate și de analiști ca principal risc privind dobânzile.

Creșterea dobânzilor pentru titluri este în sine o formă prin care statul face foarte dificilă o reducere a dobânzilor, pentru că titlurile de stat constituie un reper pentru piață. Dacă randamentele merg tot mai sus pe acest segment, și băncile vor fi nevoite să ducă dobânzile mai sus pentru a atrage bani din piață, ceea ce înseamnă și dobânzi mai mari pentru credite.