(Ne)cunoscutele fiscale: regimul de taxare din 2017 rămâne incert

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Cu un buget încă în aer, dar și cu temeri legate de o posibilă modificare a Codului Fiscal, regimul de taxare din 2017 rămâne incert.

România a intrat în noul an fără buget. Cum măsurile votate de parlamentari în anul electoral 2016 pun presiune atât pe veni­turile, cât și pe cheltuielile statului, spe­cialiștii nu exclud posibilitatea creș­terii unor taxe și impozite sau a amânării unor măsuri de relaxare fiscală. Să înce­pem însă cu ceea ce știm.

SCHIMBĂRI PREVIZIBILE. Anul acesta intră în vigoare impozitul forfetar din industria ospitalităţii (turism, restaurante și baruri). „Impozitul specific se calcu­lează conform unor formule prezentate în legea de aprobare a acestui impozit, dar, momentan, încă se așteaptă normele de aplicare pentru a avea mai multe detalii“, spune Cristina Clujescu, senior ma­nager al diviziei de impozite directe din cadrul E&Y. De altfel, mediul de afaceri mai așteaptă și alte acte normative care să clarifice anumite lucruri (cum ar fi tra­ta­mentul fiscal aplicat unor tipuri de ve­ni­turi), precum și abrogarea unor acte normative mai vechi, care se contrazic cu actualul Cod Fiscal.

O altă măsură de impact în acest an este scutirea pe o perioadă nelimitată de la plata impozitului pe profitul reinvestit. „Aria de aplicare a acestei facilități fiscale a fost extinsă și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice“, pre­ci­zează Clujescu.

Anul 2017 mai aduce, printre altele, facilități fiscale pentru învățământul profesional şi tehnic, adaugă Adela Ţopescu, manager de consultanţă fiscală la PwC. Acestea vin în sprijinul angajatorilor care desfășoară programe de calificare profesională.

Pe de altă parte, consultanţii fiscali nu exclud posibilitatea introducerii unor noi taxe şi impozite. „În afara măsurilor populare care au dus la un vot istoric acor­dat principalului partid de stânga, ar trebui să ne așteptăm și la anumite măsuri determinante în asigurarea resur­selor de finanţare a acestora şi la posibile măsuri de creștere a fiscalității“, spune Andreea Geacu, manager servicii fiscale la Deloitte. Pe de altă parte, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că, în 2017, România va înregistra cele mai scăzute venituri fiscale din istorie.

O altă lege importantă ce ar putea fi conturată în acest an este cea a rede­ven­ţelor. „Ne aşteptăm la asumarea de către această majoritate politică a unui sistem de impozitare a resurselor naturale ale României“, spune Geacu, adăugând că România va trebui să îşi clarifice toto­dată poziţia cu privire la iniţiativele le­gis­lative (europene şi internaţionale) ce îşi propun încurajarea impozitării profiturilor companiilor în ţările în care sunt realizate acestea.

Consultanţii fiscali insistă totodată asupra nevoii de a clarifica cât mai repede toate aspectele care țin de legis­lație. În absenţa transparenţei, compa­nii­le vor avea dificultăţi „în stabilirea bugetelor, actualizarea sistemelor informatice, dificultăţi ce se vor traduce în devierea unor resurse suplimentare pentru a asigura conformarea fiscală“, spune Mihaela Iacob, tax manager Accace, o firmă de consultanță fiscală.

BÂLBELE LUI 2016. Andreea Geacu, de la Deloitte, este de părere că principalele probleme întâmpinate de companii în 2016 au fost atât de ordin procedural (de exemplu, depunerea unor formulare), cât şi de ordin substanţial (interpretarea unor reguli şi principii din noul Cod Fiscal). „Nu puţine au fost societăţile care s-au confruntat cu mari probleme gene­rate de completarea şi depunerea formularului 088 şi mai ales de deznodământul privitor la păstrarea sau anularea codului de TVA“, subliniază și Daniel Anghel, par­tener PwC, despre deja faimosul formular.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut niște modificări în speranța de a-i găsi mai uşor pe cei care fac fraude la TVA. „Completarea şi depunerea acestui formular a adus în cea mai mare măsură o povară administrativă sem­­nificativă pentru contribuabilii oneşti“, susține Anghel. Mediul de afa­ceri a reclamat faptul că ANAF avea deja multe dintre informaţiile pe care le cerea prin acest formular, dar şi că evaluarea nivelului de risc era făcută de o aplicaţie informatică, după criterii confidenţiale. „O companie nu va putea primi o moti­vaţie în cazul respingerii acordării codului de TVA sau al retragerii acestuia“, spune Adela Ţopescu, mana­ger de con­sultanţă fiscală la PwC.

În urma mai multor runde de con­sul­tări, Fiscul a simplificat documentul. „Pentru o companie, este mai ușor să co­munice intervalul în care se află veniturile asociaților sau administratorilor decât venitul fix“, arată Florina Parîng, manager al diviziei de impozite indirecte din cadrul E&Y. O altă pro­blemă recla­mată de mediul de afaceri a fost introducerea noii versiuni a decla­raţiei 394, care se referă la prestările și achizițiile reali­zate de companii. „În cele mai multe cazuri a fost necesară modificarea sistemelor de contabilitate și a sistemelor ERP. Astfel de modificări au condus la costuri semnificative (modificarea sistemelor, re­surse umane și teh­nice suplimentare)“, spun repre­zen­tanţii E&Y.

Totodată, companiile s-au confruntat şi cu situaţii în care organele fiscale nu au luat în considerare modificările Codului Fiscal, „ajungându-se la situaţia soli­ci­tării unor documente a căror obligativi­tate de înregistrare nu mai exista“, spune Florina Parîng, de la E&Y. O altă bâlbă survenită ca urmare a modificării legis­laţiei a fost cea cu privi­re la impozitarea clădirilor cu destinaţie mixtă (locuinţe, dar şi sediu de firmă). „Aceste modificări au generat mai multe neclarități și un efort adițional din partea contribuabililor și autorităților locale pentru prelucrarea informațiilor. Au fost emise cla­ri­fi­cări adiționale și s-au prelungit terme­nele de declarare pentru anumite si­tu­aţii, precum și termenele de pla­tă aferente“, spune Andreea Cosmă­nescu, manager al diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale din cadrul E&Y.

Și controalele fiscale derulate anul trecut le-au dat mari bătăi de cap com­pa­nii­lor. „Vorbim de o neînţelegere a aplicabi­­­li­tăţii aspectelor procedurale, în funcţie de momentul începerii controlului (în speţă, dacă se aplică termenele ve­­chiului Cod sau ale celui nou intrat în vigoare), iar, pe de altă parte, de o abordare mai agre­­sivă a autorităţilor în ceea ce pri^­­veş­­te diverse speţe fiscale (de exemplu, servi­­ciile intra-grup)“, spune Andreea Geacu, de la Deloitte.

AŞTEPTĂRI PENTRU 2017. Specialiştii în fiscalitate spun că relaţia cu Fiscul s-a mai ameliorat în ultimul an, în special ca urmare a migrării ANAF-ului către online. Un alt lucru pozitiv constatat de experţi a fost îmbunătăţirea comunicării şi coo­perării cu mediul de afaceri, precum şi oferirea de îndrumări pe teme fiscale. Companiile de consultanţă vor ca Fiscul să continue procesul de digitalizare, dar şi de simplificare a procedurilor. „Solicitarea constantă a companiilor la adresa ANAF este de a simplifica procedurile, în special în ceea ce priveşte TVA, făcând mai uşor procesul de înregistrare, decla­rare şi plată a TVA şi de a creşte trans­parenţa în ceea ce priveşte criterii­le utilizate în procesul de efectuare a anali­zei de risc în contextul înregistrării în scopuri de TVA“, spune Daniel Anghel, de la PwC. Specialiștii şi-ar mai dori ca ANAF să reuşească să îşi actualizeze sistemele, în special cele legate de veniturile popu­laţiei, astfel încât acestea să per­mită „vizionarea în timp real a decla­ra­țiilor depuse în format de hârtie“, spune Andreea Cosmănescu, de la E&Y.

Consultanţii avertizează, de asemenea, că, în ultimul an, ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii fiscale, unii ins­pectori ANAF au aplicat legea discre­ţionar şi au avut o atitudine de tipul „plătiţi acum şi rezolvaţi în instanţă“. Motivele lor ar fi legate de „presiunea de a colecta, de exemplu, TVA la bugetul de stat, îngrijorarea cu privire la conse­cin­țele unui potențial control al Curții de Con­turi și, nu în ultimul rând, lipsa con­se­cințelor directe asupra inspectorilor fiscali în astfel de cazuri“, spun cei de la E&Y, adăugând că aceste lucruri ar trebui schimbate.

Totodată, consultanţii speră ca personalul ANAF să fie mai bine instruit. „Ne-am dori să vedem o mai mare specializare a inspectorilor fiscali pe diverse arii de activitate şi o mai mare dovadă de înţelegere a acti­vi­tăţii operaţionale a companiilor, care, în final, vor conduce la o mai mare uşu­rinţă în derularea controalelor şi adresarea principalelor pro­bleme fiscale cu care companiile se con­fruntă“, spune Andreea Geacu, de la Deloitte.

Câte dintre toate acestea (nu) se vor în­­tâmpla? E, la rândul ei, o întrebare cu mulți factori (ne)cunoscuți.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Ce aduce 2017” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Primul obiectiv al noului Guvern va fi schițarea bugetului pe 2017, o misiune dificilă, dacă e să ne uităm la proiecțiile actuale.[/vc_column_text][vc_column_text]CODUL FISCAL. Cele mai importante modificări aduse de Codul Fiscal în acest an sunt scăderea cotei generale de TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanți și a impozitului pe construcțiile speciale, așa-numita „taxă pe stâlp“.

DOBÂNZI. Veniturile realizate din dobânzi bancare, dividende, acțiuni bursiere sau drepturi de proprietate intelectuală vor fi taxate, începând din acest an, cu 5,5% în plus, sumă ce reprezintă contribuția pentru sănătate (CASS). Economiile din bănci ale românilor se ridicau la circa 35 de miliarde de euro, la nivelul lunii octombrie 2015.

HORECA. Companiile din industria ospitalității nu vor mai fi impozitate în funcție de nivelul afacerilor realizate. Ele vor plăti un impozit forfetar, calculat în funcție de suprafața de funcționare, de localitatea în care se află și de alte variabile. Până acum, ele plăteau un impozit pe profit de 16%.

PROFITUL REINVESTIT. Scutirea de la impozitul pe profitul reinvestit a fost prelungită pe o perioadă nedeterminată de timp.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images