Mohammad Murad: „Dacă nu o să fie sezon pe litoral, o să fie dezastru”

Industria ospitalității, prin vocea unuia dintre cei mai importanți jucători ai săi, Mohammad Murad, reproșează guvernului lipsa de comunicare și de predictibilitate. Și avertizează că în HoReCa urmează o luptă aspră pentru supraviețuire.

Vacanță în țară sau afară? De ce s-au deschis hotelurile și restaurantele din Bulgaria și Grecia, iar la noi încă sunt restricții în vigoare? Concediu în România la cort, cu mâncare la conservă, ori la hotel, cu servire în cameră sau ore de așteptare la terasă? Sunt întrebările pe care le tot auzim în această perioadă, de la prieteni, rude, colegi de serviciu. Întrebări la care nimeni nu pare să aibă răspunsul potrivit.

Cât despre oamenii de afaceri care au investit în turism, ei acuză lipsa de comunicare din partea guvernului și menținerea restricțiilor privind restaurantele. Toate astea riscă să îngroape turismul românesc, susține Mohammad Murad, fondatorul Phoenicia Group și președintele Federației Patronatelor din Tu­rismul Românesc (FPTR). El estimează pierderile din sectorul ospitalității, din acest an, la 30-40 de milioane de euro, din care cel puțin 10 milioane de euro sunt ale grupului său.

Perspectivele sunt departe de a fi liniștitoare. „Dacă nu o să fie sezon pe litoral, va fi dezastru!“, se plânge Murad, potrivit căruia doar grupul său are de achitat rate anuale către bănci de 15-20 de milioane de euro. „Iar dacă astăzi suntem într-un conflict cu guvernul, mâine riscăm să fim într-un conflict cu băncile, autoritățile locale și centrale. Pentru că nu mai avem de unde plăti. Primul pas către faliment. Și atunci, tot ce-am construit în ultimii 15-20 de ani se va distruge. Ce trist: cu numai 100 de milioane de euro, guvernul ar putea să salveze acest sector atât de important“, sus­ține omul de afaceri.

Mohammad Murad spune că investitorii din turism nu cer totuși guvernului un ajutor financiar pro­priu-zis. „Am cerut doar să plătim mai puțin, nu am cerut să ni se dea bani, să știți! Starea de alertă se pre­­lun­gește, iar să deschizi un hotel fără restaurant e imposibil! Statul român, care ne ține în stare de alertă, ne obligă în același timp să plătim plajele, precum și toate impozitele și taxele. Vi se pare normal? Taxe pe clădirile care stau închise din motive care nu ne aparțin!“

Mohammad Murad: Deciziile care se iau să fie discutate și cu noi

Supărarea investitorului: guvernul a promis ceva, re­deschiderea restaurantelor, susține Mohammad Murad, pentru a se răz­gândi apoi pe ultima sută de metri. „Pri­ma chestie care ar trebui să se în­tâmple este comunicarea. Deciziile care se iau să fie discutate și cu noi, pentru că noi, la rândul nostru, trebuie să ne pregătim. La sfârșitul lunii mai, când am stat de vorbă cu guvernul, am stabilit că la 1 iunie se deschid te­­rasele, plajele, iar la 15 – restaurantele. Asta s-a schimbat în ultimele zile. Fără comunicare“, acuză omul de afaceri.

Dragoș Petrescu, proprietarul celui mai mare lanț de restaurante din România, City Grill, spune și el că industria HoReCa abia își mai trage sufletul. „Rezistăm cu greu. Avem în continuare sprijin pentru șomajul tehnic, iar pentru cei care sunt activi avem acel sprijin de 41,5%. Avem acest sprijin pe partea de costuri cu salariații, dar, din păcate, celelalte costuri, chirii, uti­lități, merg mai departe, ceea ce ne face viața

foarte di­ficilă. De aceea, doar 50% din operatori au deschis și, probabil, 30% nu vor mai deschide nicio­dată“, estimează Dragoș Petrescu.

Guvernul a anunțat, odată cu prelungirea stării de alertă, din 17 iunie, și scutirea pentru 90 de zile de la plata impozitului specific firmelor din industria HoReCa. Pentru antreprenorul Dragoș Anastasiu, preșe­dintele Camerei de Comerț Româno-Germane, sprijinul acordat de guvern nu e în niciun caz suficient. „Ar fi și culmea, pe activitate zero, să plătim impozit. Această măsură e de minim bun-simț, absolut ne­ce­sară, nici pe departe suficientă pentru a ne relansa. Ar fi o facilitate, dar pe timp de pace, nu pe timp de răz­boi. Or, noi nu suntem acum pe timp de pace“, spune Dragoș Anastasiu, care este și proprietarul Green Village Resort din Delta Dunării.

„Ori albă, ori neagră!”

Mohammad Murad se întreabă, de asemenea, unde e logica redeschiderii mallurilor, în timp ce restaurantele rămân închise. „Nu­mărul de infectări poate să crească, să zicem, la o medie de 200 pe zi. Ce facem pe 1 iulie, dacă ne trezim cu un număr mai mare de infectați zilnic? Nu mai des­chidem niciodată?“

Medic de formație, Murad atrage atenția că restric­țiile referitoare la restaurante sunt inutile „dacă se des­chid mallurile, transportul în comun e plin din nou și așa mai departe“. Un sacrificiu care nu va duce la niciun rezultat, din punctul său de vedere. „Cine va suporta toate pierderile? Cine va plăti pentru miile de turiști care urmau să vină pe litoral, cu pachete deja plătite și care nu mai pot face acest lucru, pentru că nu știu unde vor lua masa? Noi trebuia să fim anunțați, de la 1 până pe 15 iunie s-au făcut inves­tiții de milioane de euro, la nivel de in­dustrie, în materiale de protecție și de­zinfectanți“, reproșează omul de afa­ceri.

Medic la origine și el, Dragoș Anastasiu spune că, atunci când vrei să oprești răspândirea unei boli, una dintre primele măsuri e oprirea circulației oamenilor. „Există însă o factură pentru treaba asta, sunt niște costuri, iar întrebarea este cine va plăti aceste cos­turi, cine va achita factura. Ori există un guvern cu resurse, care își poate asuma astfel de decizii, ori ne asumăm ceva mai multe riscuri sanitare și dăm drumul la treabă. Una din două“, simplifică situația Dragoș Anastasiu, care amintește, totuși, că guvernul de la București nu are nici pe departe „resurse precum cel din Germa­nia“.

Iată de ce, crede el, „singura soluție este să dăm drumul ceva mai curajos economiei, asumându-ne un risc pe care ar trebui să fim însă în stare să-l contro­lăm. Iar dacă vedem că, prin repornirea economiei, o iau razna cifrele legate de pandemie, atunci revenim la restricții“.

Mohammad Murad explică și el situația din perspectiva industriei: e nevoie de instrucțiuni și criterii clare, la care să se poată raporta. Hotelierii vor să știe „ce fac mai departe“, pentru a se organiza astfel încât 2020 să nu fie „daună totală“. Să știe dacă se rapor­tează la numărul de cazuri, așa cum se întâmplă în alte țări.

„Atunci e clar: e ori albă, ori neagră! Dacă va crește numărul de infectări, vom rămâne închiși. Dacă va fi bine, oamenii vor veni cu zecile de mii, deodată, la mare, în special, dar și la munte. Practic, se va concentra fluxul de turiști pe o perioadă mai scurtă“, situație care prezintă neajunsurile ei, atât ca risc epidemiologic, cât și din punctul de vedere al calității serviciilor.

Închideri

Guvernul și-a luat deciziile fără să ia în calcul toate detaliile, acuză fondatorul lanțului Phoenicia. „Ne putem asculta reciproc, ca niște persoane educate, am vrea totuși să ni se prezinte niște motive și logica pentru care sunt luate anumite decizii. Să înțelegem și noi de ce în Bulgaria se poate, de ce în Grecia se poate, în Croația la fel, iar la noi, nu.“

Dragoș Anastasiu remarcă, pe de altă parte, „că nici să punem la îndoială orice decizie nu este o soluție care să ne ajute pe viitor“. „Personal, cred că ar trebui să fim ceva mai curajoși în repornire. Am sperat că la 15 iunie se va da drumul la restaurante, în interior, nu s-a întâmplat asta, probabil că guvernul are date pe care noi nu le avem, așa că așteptăm 1 iulie. Pot să spun însă că efectele economice sunt grave și devin din ce în ce mai grave și trebuie contracarate cu mă­suri extraordinare din partea guvernului“, spune antreprenorul.

Apetit pentru vacanțe, chiar și într-o formulă cu dis­tanțare, cu izolare și cu unele restricții, există, crede Mohammad Murad. Dovada: weekendul prelungit de Rusalii, în care hotelurile de pe litoral, cel puțin, au fost pline. „Ne așteptam la 20.000 de oameni pe litoral, dar au venit cel puțin 30.000. Există un apetit, dar mesajele care se dau în continuare îi sperie pe oameni. Sigur că există un pericol, nimeni nu contestă acest lucru, dar guvernul trebuie să vină cu o soluție pentru partea economică.“ Statisticile federației patronale pe care o reprezintă arată că media de ocupare pentru hotelurile de pe litoral care au fost des­chise în perioada 5-8 iunie s-a ridicat la 70%. După care s-a prăbușit.

În aceste condiții, mulți patroni din turism iau în calcul închiderea unor afaceri. Mohammad Murad însuși spune că în ultima perioadă a decis închiderea unui hotel care îi aparține, din București. Probabil că va intra în renovare sau cel puțin acesta este planul în acest moment. Omul de afaceri cu origini libaneze nu ia deocamdată în calcul măsuri mai drastice. „Re­lația mea cu România nu este de business, România este casa mea, aici am familia, copiii.“

Pierderi uriașe

Industria ospitalității nu are însă nicio șansă să rămână pe linia de plutire fără o redes­chidere care să aibă loc cât mai curând, avertizează prin­cipalii jucători. Cu efecte pe termen mediu și lung: pierderea acestei industrii de către capitalul autohton în favoarea multinaționalelor, care pot încasa lovituri financiare fără să fie fundamental afectate.

Pierderile întregului sector al ospitalității (hoteluri, restaurante, cafenele) sunt mult mai grave decât și-ar fi imaginat cineva, apreciază Dragoș Petrescu. După socotelile proprietarului de restaurante, cifra de afa­ceri a fost anul trecut de 15 miliarde de lei, adică în jur de 3 miliarde de euro, iar anul acesta va fi redusă drastic, cu costuri mai ridicate. „Industria are o profi­tabilitate în codurile CAEN de 10,3%. Estimăm pierderi de aproximativ 30% din cifrele de afaceri, deci undeva între 600 de milioane și un miliard de euro în valori nete“, este estimarea lui Dragoș Petrescu, mult mai drastică decât cea a lui Murad.

În căutarea unui partener

Problema mare a in­dustriei este cea a fluxurilor de bani, aver­ti­zează fondatorul Phoenicia Group. „Sigur că există acea mă­sură de amâ­nare a ratelor până în decembrie, dar eu vă garantez: dacă nu se deschid hote­lurile, cel puțin 30-40% dintre ele vor ajunge să fie scoase la vânzare. Iar acesta este singurul sector din economie în care mai predomină capitalul autohton. Dacă nu se deschid hotelurile, sunt sigur că în cel mult doi-trei ani am pierdut și acest sector“, estimează Murad.

Nici măcar el, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața autohtonă a turismului, nu își vede poziția si­gură în totalitate. Nici gând să poată profita de pe urma acestei crize, prin achiziții sau preluări care să-i întărească poziția. „Dimpotrivă, chiar în aceste momente sunt în căutarea unei soluții financiare sau a unui partener. Altfel, va fi foarte dificil să men­ținem afacerile la nivelul la care au fost. Va fi foarte greu pentru că se schimbă lucrurile, vor fi costuri în plus, va fi instabilitate, totul poate depinde de o decizie, de un cuvânt spus de sus“, explică investitorul.

El spune că, în mod normal, din experiența ulti­milor ani, jumătatea lunii iunie trebuia să aducă pe litoral cel puțin 30.000-40.000 de turiști. Cum oamenii nu știu cum se vor descurca în privința meselor, mulți preferă să amâne orice vacanță pentru „mai încolo“, când va fi mai clar cum vor arăta sejururile pe timp de pandemie. „Și acum, cu doar câteva zile mai de­vreme, primesc mesaje că turiștii care și-au plătit deja pachetele de vacanță vor să știe până la urmă ce se întâmplă cu masa. Conflictul dintre noi și guvern riscă să devină un conflict între noi și consumatori, dacă oamenii vin în vacanță și nu le convine masa, nu le convin condițiile“, spune Murad.

Schimbări pe termen lung

Indiferent cum vor evolua lucrurile vara aceasta, un lucru e sigur pentru fondatorul lanțului hotelier Phoenicia. Ca în alte domenii, nimic nu va mai fi ca înainte în industria ospita­lității. Pentru moment, nu profitul, ci supraviețuirea e obiectivul principal.

„În următorii trei ani, dacă o să ajungem să rămânem în echilibru, fără profit, dar și fără pierdere, înseamnă că am reușit. Va fi o problemă de lungă durată, pentru că, din păcate, acest virus se dovedește de trei-patru ori mai periculos decât HIV. Situație foarte complicată, mai ales că nu se întreză­rește niciun tratament și niciun vaccin. Iar la nivel economic, e greu să compari cu alte crize, care nu au fost provocate din motive sanitare“, consideră Murad. Dragoș Petrescu avertizează că schimbările ar pu­tea fi pe termen lung, pentru că se modifică obiceiurile de consum.

„Teama oamenilor de a ieși este mare și nu va dispărea sută la sută. În toamnă, poate vor fi mai mulți oameni care să aibă curaj să iasă decât astăzi, dar în niciun caz cum era odată. Și pro­babil va fi un anumit procentaj de oameni care nu va mai ieși cu inima împăcată din casă niciodată“, crede cofondatorul grupului City Grill.

Schimbările sunt inevitabile, de la numărul celor care vor mai face câte două-trei vacanțe pe an, ca înainte, la numele proprietarilor de afaceri din această industrie. „E un lucru comun după orice fel de criză economică: transferul de proprietăți din mediul autohton către multinaționale. Ăsta va fi rezultatul“, esti­mează Mohammad Murad.

Concluzia lui, nu fără amărăciune: „E nevoie de măsuri speciale, e o problemă la nivel mondial, de acord. Dar trebuie să ținem cont și de ce se în­tâmplă în economie, astfel încât să nu punem capac la toată industria turistică. Nu putem păstra economia închisă la nesfârșit, cu sute de mii de oameni care nu mai știu de unde să scoată bani pentru a supra­viețui“.

Acest articol a apărut în numărul 93 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper