Modelul sud-coreean: afaceri de familie mari, cât mai mari

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Ecosistemul marilor afaceri de familie din Coreea de Sud (chaebol) a reușit să treacă prin nenu­mărate crize de-a lungul istoriei. Dincolo de probleme legale, chaebol-urile absorb cam toate investi­țiile disponibile din țară și astfel sufocă un întreg sector al IMM-urilor.

„Niciun șef de chaebol (un conglome­rat de douăsprezece sau mai multe com­­­panii controlate de o familie de no­to­rietate, n.r.) nu ar vrea să piardă controlul asupra imperiului pe care l-a con­­struit“, spunea un analist. „De obicei, stau o pe­­ri­­oa­­dă la cutie, rezistă, apoi își reiau modul normal de lucru“, con­­tinuă acesta.

Citatul este, de fapt, începutul unui ar­­ticol al BusinessWeek publicat la sfâr­­și­­tul anilor ’90, moment la care Co­reea de Sud era prinsă în criza finan­ciară asiatică (1997). Nu au scăpat nici imperiile financiare sud-coreene. Economia suferea pu­­ter­­nic, iar politicienii promiteau că vor adopta reforme care să reducă supre­­ma­­ția zdrobitoare a chaebol-urilor care do­­mi­­nau sectoare întregi, de la construcția de nave până la manufacturarea de cipuri.

Ca de fiecare dată, chaebol-urile au așteptat să treacă furtuna. Familiile care le controlează știu foarte bine că reformatorii vin și pleacă. În deceniile scurse de la criza asiatică, politi­­cie­­nii locali au cerut în mai multe rânduri reformarea acestor conglomerate de business. S-a ajuns chiar mai departe: procurorii au obținut câteva condamnări în cazul unor directori executivi. Numai că chaebol-urile au dat dovadă de foarte multă flexibilitate, s-au repliat, astfel că și astăzi valoarea de piață a primelor nouă conglomerate de business reprezintă circa 60% din indexul bursier Kospi 200. Cumulate, veniturile acestora formează circa 75% din PIB al Coreeii de Sud.

CONDAMNĂRI INUTILE. Însă odată cu ares­tarea lui Jay Y. Lee (48 de ani), vice­președintele Samsung Electronics Co și moștenitorul dinastiei care controlează Samsung Group, chaebol-urile au reintrat pe radarul autorităților, devenind ținta unor noi presiuni. După atacul de cord suferit de tatăl său, Lee Kun-hee, preșe­dintele grupului, în 2014, Jay Y., unicul fiu al acestuia, a devenit șeful de facto al celui mai pu­ternic chaebol sud-coreean. În data de 28 fe­bruarie 2017, procurorul spe­cial al țării l-a acuzat pe tânărul Lee de mită și fapte conexe.

Este cea mai recentă anchetă din amplul scandal politic și financiar care a dus la punerea sub acuzare a preșe­din­­telui țării, Park Geun-hye (înlăturată de la conducere printr-o decizie a Curții Consti­tu­ționale). Atât Samsung Electronics, cât și Lee neagă toate acuzațiile. Procurorul special este însă de neoprit.

Nu sunt cazuri izolate în peisajul de business sud-coreean. Numeroși șefi de chaebol-uri au fost acuzați de diverse fapte penale. Tatăl lui Lee a primit chiar o condamnare pentru mită, în 1996, și pen­­­tru evaziune fiscală, în 2008. Sentin­țele au fost însă cu suspendare, iar ulterior, a fost grațiat de președinte.

În 2007, Chung Mong-koo, președintele Hyundai Motor Group, a fost condamnat pentru deturnare de fonduri și încălcarea obligațiilor. A fost condamnat cu sus­pendare la trei ani de închisoare, iar, ulte­rior, grațiat. Chey Tae-won, președin­tele SK Group, a fost condamnat și grațiat de două ori. Iar Kim Seung-youn, preșe­din­tele Hanwha Group, a fost grațiat în 2008, după o con­damnare pentru agresiune.

În contextul alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an, scandalurile de acest gen consolidează forțele de opo­ziție, în special Partidul Democratic din Coreea, care a cerut în repetate rânduri măsuri mai dure împotriva chaebol-urilor, inclusiv reforme menite să scoată la lu­mină acționariatul încrucișat în cazul unora și să sporească guvernanța cor­po­rativă. Până acum, guvernul nu a reușit să suprime aceste practici, dar „de data aceasta s-ar putea să fie altfel“, crede Jong-sung You, conferențiar în cadrul Co­le­giului Asia-Pacific al Universității Na­țio­nale australiene. „Oamenii cred că ve­chile practici de corupție și înțelegerile ilicite vor afecta pe termen lung economia țării“, adaugă acesta.

O LUME A CELOR MARI. Arestarea tâ­nă­­rului Lee are loc într-un moment de slă­­biciune a economiei sud-coreene și de tensiuni majore pe plan politic. Anul trecut, venitul pe gospodărie a crescut cu doar 0,6 procente față de 2015, cea mai slabă rată din 2003 încoace, de când biroul național de statistică a început să facă raportări de acest gen. La fel și consumul per gospodărie a înregistrat cel mai scăzut nivel. Incertitudinea econo­mică atrage după sine un climat in­ves­tițional precar, potrivit declarațiilor unor oficiali ai guvernului de la Seul făcute în data de 27 februarie.

Coreea de Sud trebuie, totodată, să-și rezolve probleme cu bătaie lungă, precum îmbătrânirea populației și sectorul subdezvoltat al afacerilor mici și mijlocii, este de părere Oliver Salmon, economist în cadrul firmei de consultanță Oxford Economics din Singapore. O altă pro­ble­­mă ține de faptul că aceste conglome­rate de familie au absorbit o mare parte din capitalul disponibil de pe piața in­ternă. „Chaebol-urile au strangulat practic in­vestițiile care altfel s-ar direcționa către afacerile mici și mijlocii. Modelul de creș­tere din ultimii 40 de ani nu prea mai este funcțional în contextul actual“.

FĂRĂ EFECTE. Problemele juridice ale lui Lee nu au afectat însă afacerea Samsung Electro­nics. Cotația acțiunilor companiei fanion a conglomeratului Samsung a rămas la un nivel constant din 17 fe­bruarie, când a fost emis un man­­­dat de ares­tare pe numele preșe­din­­te­­lui grupului.

Mai mult, pe 26 februarie, cei de la Sam­sung Electronics au lansat pe piață două noi tablete și un gadget pentru rea­litate virtuală, iar pe 29 martie urmează să lanseze cel mai nou model de telefon smart.

Mai trebuie spus și că arestarea pre­șe­dintelui de facto al grupului nu va produce un vid de putere în companie, cum ar putea crede unii, ne asigură Park Ju-gun, președintele CEOScore, un orga­nism de monitorizare a companiilor cu sediul în Seul. „Lee va putea să se ocupe de busi­ness și din spatele gratiilor“.

Și nici nu trebuie să-și facă griji că vreo rudă i-ar putea lua locul în cadrul chaebol-ului, întărește și Kim Sang-jo, profesor în cadrul Universității Hansung. „Este, practic, de neconceput în cultura chaebol-urilor ca moștenitorul legitim să fie înde­părtat de la conducere, chiar și în cazul în care se află în pușcărie“, spu­­ne Kim. „Indi­ferent de cât timp va sta închis, toți anga­jații săi îl vor aștepta să revină la birou și să-și reia atri­buțiile.“ Iar, după cum istoria o arată, stra­tegia supra­viețuirii s-a dovedit extrem de eficientă pentru perpetuarea sis­­temului sud-coreean al chaebol-urilor.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Prea mari să cadă” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În ciuda problemelor penale ale șefilor, chaebol-urile au supraviețuit de-a lungul anilor.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • BIG. Valoarea de piață a primelor nouă chaebol-uri reprezintă circa 60% din indexul bursier Kospi 200, iar veniturile lor însumează circa trei sferturi din PIB-ul țării.
  • BUSINESS PENAL. Mai mulți președinți de chaebol-uri au primit condamnări pentru diverse fapte penale. Fostul președinte Samsung, pentru mită și evaziune fiscală, sau Chung Mong-koo, președintele Hyundai Motor Group, pentru deturnare de fonduri și încălcarea obligațiilor. Lista continuă cu Chey Tae-won, președintele SK Groups, sau Kim Seung-youn, președintele Hanwha Group.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Bruce Einhorn, Sohee Kim și Jungah Lee; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Sediul Samsung Electronics din Seul este dominat de o statuie a vicepreședintelui Jay Y.Lee, care a fost audiat timp de 22 de ore pe 13 ianuarie în dosarul de corupție în care a fost implicată compania. Sursa foto: Guliver / Getty Images

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *