Mișcări fine în Coreea de Nord. Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean, Kim Jong-un, propulsată în prim-plan

Luna aceasta, Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean, Kim Jong-un, a fost ofi­­cial propulsată în prim-plan, devenind practic mâna dreaptă a fratelui său. O față nouă la vârful ierarhiei pu­terii din Coreea de Nord nu înseamnă însă o schimbare în retorică.

Este o mutare uluitoare, care nu face de­cât să realimenteze speculații noi despre starea de sănătate a liderului nord-co­reean (în ciuda faptului că nu a apărut niciun indiciu real că ar fi bolnav) și că acesta se uită la soluții pentru a păstra puterea în familie. Sudul a primit bucu­ros știrea, sperând că aceasta va fi un agent de schimbare care va apropia cele două state. Experții în Coreea de Nord avertizează însă că sunt așteptări nerealiste.

De altfel, Kim Yo-jong a dat cu piciorul unei ocazii de a renunța la poziția agre­sivă față de Sud și a perpetuat un conflict cu Seulul. La jumătatea lunii iunie, la doi ani de la summitul istoric de la Singapore dintre președintele american, Donald Trump, și fratele ei, Kim Yo-jong a lansat o nouă salvă: a anunțat că țara sa va continua să-și sporească forța mi­litară, pentru a contracara amenință­rile Washingtonului.

De fapt, retorica belicoasă a lui Kim Yo-jong și demolarea biroului de legătură cu autoritățile sud-coreene din orașul Kaesong, situat la graniță, îngrijorează mai tare decât o revenire reală a lui Kim Jong-un în viața publică. Gestul radical și amenințările cu acțiuni militare, spu­ne Kim Yo-jong, sunt replica dată acti­vității unor disidenți nord-coreeni refugiați în Coreea de Sud, care promovează materiale de propagandă împotriva dictaturii de la Phenian. „Gunoiul trebuie aruncat acolo unde îi este locul, la gunoi“, a comentat ea.

Dispariția lui Kim Jong-un

Rachel Minyoung Lee, fostă analistă specializată pe Coreea de Nord pentru guvernul american, spune că mass-me­dia nord-coreeană a potențat și promovat excesiv declarațiile lui Kim Yo-jong. „Sco­­pul este de a-i da mai multă anvergură, de a o transforma din simpla soră a liderului suprem într-un politician de sine stă­tă­tor“, a explicat aceasta, citată într-o analiză Reuters.

Sunt mișcări care reaprind speculațiile despre starea de sănătate (că este bolnav sau chiar că a murit) a lui Kim Jong-un, apărute prima dată în aprilie. Ultima apa­riție publică datează de la începutul lunii mai, după trei săptămâni de absență to­tală.

Andrei Lankov, profesor la Universitatea Kookmin din Seul, observă că liderul Kim Jong-un a apărut public doar de trei ori din aprilie, iar asta – doar potrivit presei nord-coreene. La fel, nu a mai semnat documente oficiale cu frecvența cu care o fă­cea. „Ceva nu e OK cu starea lui de sănă­tate, iar în astfel de vremuri e bine să ai un adjunct. Cine ar putea fi? Cineva care să nu îi preia toată puterea“, spune Lankov. Și tatăl, și bunicul lui au promovat rudele în poziții la vârf (pentru că poți avea încredere că nu te vor trăda), așa că este de aș­­­teptat ca și Kim Jong-un să facă la fel, mai ales că are copii încă mici.

Bruce Klingner, expert în Asia de Nord în cadrul Fundației Heritage, crede și el că avansarea în spațiul public a surorii lui Kim ar putea fi legată de eventuale pro­ble­me de sănătate în cazul lui Kim Jong-un (pe modelul infarctului din 2008 al lui Kim Jong-il, care l-a determinat să-l pregătească drept succesor pe fiul său, Kim Jong-un).

Jocu negocierii

Unii analiști cred că retorica dură adoptată de la bun început de Kim Yo-jong, este de fapt, o încercare de a-și consolida credibilitatea în ierarhia de putere de la Phenian. Alții, că ar semnala o schimbare de priorități în Coreea de Nord.

După amenințările Administrației Trump, regimul de la Phenian a căutat să mai de­zamorseze tensiunile, așa că a trimis-o pe Kim Yo-jong să participe la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018, organizate în Co­reea de Sud. De data aceasta, Coreea de Nord vrea să obțină mai multe concesii din partea Sudului.

Potrivit BBC, evenimentele recente și evo­luția declarațiilor oficiale, de la amenin­țări privind întrerupe­rea dialogului bilate­ral la amenințări militare, indică faptul că totul a fost orchestrat – e posibil să fi fost inventată actuala criză pentru a pune presiune în negocierile vii­toare.

Park Jie-won, fost emisar al Coreei de Sud la Phenian în mandatul președintelui Kim Dae-jung, povestește că s-a întâlnit cu Kim Yo-jong în iunie anul trecut, în localita­tea de graniță Panmunjom. Jie-won crede că ascensiunea ei la vârful puterii ar putea simplifica dialogul între cele două state coreene, dat fiind că are acces direct la fra­tele ei. Park spune că nu este îngrijorat de retorica belicoasă a lui Kim Yo-jong. „Nu vi­zează Coreea de Sud, ci este strict pentru audiența nord-coreeană“, crede acesta, citat într-un articol din CNBC.

Un optimism nu foarte larg împărtășit, totuși, după ce a fost aruncat în aer, la propriu, biroul comun cu Coreea de Sud și, odată cu el, speranța că domnișoara Kim ar putea fi o alternativă mai temperată a fratelui. Cel puțin deocamdată.

Adio, diplomație!

La doi ani de la strân­­gerea de mână istorică dintre Kim Jong-un și Donald Trump în cadrul summitului de la Singapore, „orice strop de optimism legat de o viitoare pace cu prosperitate a dis­părut într-un coșmar întunecat“, s-a la­mentat Phenianul prin vocea ministrului său de externe, Ri Son-gwon.

Trebuie spus că președintele Trump a tre­cut peste normele diplomatice și peste protocol în raport cu Coreea de Nord, devenind primul președinte american care a avut o întâlnire față în față cu un lider nord- coreean. În 2019, a mai făcut o miș­care ne­convențională – a pășit pentru prima dată pe pământ nord-coreean, într-o scurtă în­tâl­nire cu Kim Jong-un în zona demilita­ri­zată care delimitează cele două Corei. A treia întâlnire a celor doi a avut loc la Hanoi (Vietnam), în 2019, și a dus la un blo­caj, după ce Kim a insistat ca toate sanc­țiunile americane impuse țării sale să fie ridicate și a subliniat că abia atunci Coreea de Nord va renunța la arsenalul său nuclear. Declarațiile lui Ri Son-gwon arată că relațiile s-au deteriorat dincolo de posibi­litatea de a mai putea fi reparate, comen­tează USA Today.

„Pentru că avea așteptări foarte mari de la întâlnirile cu Trump, la fel de mare a fost și decepția când negocierile au eșuat, ex­plică Lee Byong-chul, expert în Coreea de Nord în cadrul Universității Kyungnam din Seul, citat de The New York Times.

Până la momentul redactării articolului, Casa Albă nu a comentat luarea de poziție belicoasă a Phenianului, care a anunțat și că își va continua programul nuclear.

Manualul familie Kim

La doi ani după ce Trump anunța plin de entuziasm pe Twitter că „nu mai există o amenințare nu­cleară dinspre Coreea de Nord“, rapoartele experților neguvernamentali indică fap­tul că arsenalul militar este acum mult mai mare. Estimările arată că ar fi fost depozitate cantități suficiente de combustibil pentru 20 de arme nucleare, de la strânge­rea de mână, una dintre cele mai spectaculoase poze de după încheierea Războiului Rece, titrează The New York Times.

De atunci, strategia lui Kim a urmat re­țeta familiei – amplifică tensiunile când ne­­gocierile stagnează, folosește perioada de blocaj pentru a-și continua programul militar și nuclear, apoi tatonează o even­tuală reluare a căii diplomatice.

Doar că, deocamdată, scrisorile căldu­roase trimise președintelui Trump la Casa Albă (acesta din urmă le arăta uneori celor care-l vizitau în Biroul Oval) au încetat să mai sosească. În declarațiile recente, mi­nis­trul Ri nu a exclus totuși explicit vii­toare discuții cu Washingtonul. Analiștii spun că regimul de la Phenian escaladează orchestrat tensiunile când sunt alegeri pre­zidențiale în SUA, dar în același timp își cunoaște limitele.

Kim Jong-un ar fi câștigat mai mult de­cât a pierdut în cei doi ani de balet diplomatic cu președintele Trump, este de pă­rere Cheon Seong-whun, fost director al Ins­titutului Coreean pentru Unificare Na­țio­nală, un think tank public din Seul. „În­tâl­nirile cu președintele american i-au po­tențat statutul internațional și, în același timp, și-a câștigat timp să continue progra­mul nuclear“, mai spune Cheon. Însă în ulti­mele luni, liderul de la Phenian a fost dis­perat să-și securizeze ajutorul Chinei.

Economia nord-coreeană, afectată dramatic de sancțiunile internaționale, va scă­dea anul acesta cu aproape 6%, în contextul agravant creat de pandemie, indică prognozele.

Este puțin probabil ca președintele Trump să riște o confruntare când are deja războaie grele de dus acasă – coronavirusul, șomajul și demonstrațiile violente anti­rasism. Deși a promis că în mandatul său va închide dosarul Coreei de Nord, iată că, în ciuda unor pași istorici în ultimii doi ani, s-ar putea să se trezească în aceeași po­ziție în care au ajuns și ultimii patru predecesori – un arsenal nuclear nord-coreean mult prea bine pus la punct pentru a putea fi demontat ușor.

Nord vs Sud

Campania cu fluturași împrăștiați pe teritoriul statului comunist este condusă de doi frați nord-coreeni care au fugit în Sud.

• DISIDENȚĂ. Din 2004, cei doi frați inițiază câte o campanie în care lansează „materiale de propagandă anticomunistă“, cum le nu­mește puterea de la Phenian – dolari americani, mesaje anti-Kim, mici aparate de radio, stickuri de memorie cu filme sud-coreene, Biblii etc. Dacă ești prins că ai o Biblie în casă în Coreea de Nord, pedeapsa este fie execuția pe loc, fie trimiterea în la­găre de muncă, scrie ONG-ul Open Doors.
• SEPARAREA. Cele două state din peninsulă sunt separate de o zonă-tampon care a func­țio­nat încă din anii 1950.

Acest articol a apărut în numărul 94 al revistei NewMoney. FOTO:Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper