Metamorfoză în rețeaua socială

„La ce te gândești, Ionuț?“ Este întrebarea care mă izbește în destul de multe dimineți, atunci când, pe baza unui vechi obicei, deschid contul meu de Facebook. După prăbușirea din ultima jumătate de an pe care au suferit-o acțiunile companiei-mamă, Meta Platforms, aș putea să întorc întrebarea, un pic refor­mu­lată: „Ce crezi că se va întâmpla cu tine, Facebook?“.

De altfel, metamorfoza din Facebook în Meta Platforms, realizată încă înainte de puternica sa devalorizare, era menită să spele păcate mai vechi. O miș­care cu un succes limitat, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în cazul celor de la Google, reambalați drept Alphabet.

DINAINTE DE RĂZBOI. După ce atinseseră un vârf de aproape 380 de dolari pe acțiune în septembrie, titlurile celei mai mari rețele sociale din lume au început declinul. Primele semne de întrebare le­gate de supremația Meta au apărut la începutul acestui an, înainte chiar de debutul războiului din Ucraina, care a degenerat într-o criză energetică și o inflație fără precedent în ultimii 40-50 de ani.

În primele zile din februarie, compania a publicat cifrele pe întregul an 2021, iar dezamăgirea analiș­tilor s-a dovedit atât de ridicată, încât scăderea pe Nasdaq a fost la un moment dat de 25%. Astăzi (19 septembrie 2022), o acțiune Facebook costă 146 de dolari – nivelul din martie 2020, când piețele cădeau în contextul incert indus de pandemie. Iar declinul ar putea continua.

Care sunt de fapt problemele acestei companii, care în urmă cu cinci ani era un veritabil paradis al investitorilor și, totodată, sursa averii unuia dintre cei mai bogați oameni din lume, Mark Zuckerberg? Prima este concurența TikTok, o aplicație cu un succes nebănuit în rândul celor foarte tineri. Deținută de compania chineză ByteDance, TikTok nici măcar nu este o rețea socială, ci mai degrabă un serviciu de streaming pe care utilizatorii încarcă filmulețe ce acoperă un spectru larg de divertisment: poante, trucuri, momente de dans sau cascadorii.

Nimeni care are peste 40 de ani nu gustă acest gen de divertisment, dar tocmai aici este marele avantaj al companiei chineze. A se citi marele minus al rețelei conduse de Zuckerberg, ai cărei utilizatori îmbă­trâ­nesc și nu se mai „înmulțesc“ ca în vremurile de altădată.

Teoria arată că, pe măsură ce o rețea atrage tot mai mulți utilizatori, se formează un așa-zis cerc virtuos. În sensul că tendința are mari șanse să se accentueze. Din contră, când platoul este atins, iar numărul membrilor stagnează (undeva la puțin sub trei miliarde de utilizatori, în cazul Facebook), apare un cerc vicios, iar spirala începe să meargă în jos. Atât timp cât cercul virtuos a funcționat, lui Zuckerberg nu îi păsa de criticii mai mult sau mai puțin oficiali, remarcă The Guardian într-o analiză extinsă pe acest subiect. În 2019, când Federal Trade Commission (Consiliul Concurenței din Statele Unite) amenda compania cu cinci miliarde de dolari, acțiunile Facebook nu s-au clintit pentru că investitorii au perce­put această amendă gigantică în termeni absoluți drept o apă de ploaie, în acest caz particular.

O a doua problemă, subliniată de The Guardian încă din februarie, rezidă în faptul că o nouă funcție introdusă anul trecut de Apple pentru noile sale modele de iPhone le permite utilizatorilor să-și dea acordul dacă îngăduie sau nu unei aplicații să îi monitorizeze. Evident că mulți dintre ei și-au exprimat refuzul, iar asta s-a tradus printr-o pierdere de venituri de zece miliarde de dolari pe 2021, adică un sfert din profitul pe tot acel an.

MARELE PARIU. Facebook nu acceptă să se dea bătută prea ușor, mai ales că nu este pentru prima dată în istorie când trece prin momente dificile.

Pariul lui Zuckerberg se numește metavers, un soi de realitate virtuală despre care mulți spun că este chipul internetului de mâine. Conform jurnaliștilor de la Wired, metaversul mai are mult până să-și gă­sească o formă standardizată și unitară și mai ales până când va reuși să devină un business în toată puterea cuvântului. În definitiv, internetul a fost inventat în anii ’70, însă pe atunci prea puțini își închi­puiau ce va deveni acesta cu adevărat.

Conștient că tot mai mulți tineri își petrec ore bune în realitatea virtuală a jocurilor video, Zuckerberg vrea să transfere acest gen de interacțiune în ceea ce se numește socializare. Dincolo de expe­riența imersivă, specifică jocurilor – „Fortnite“ este un exemplu –, utilizatorii vor putea crea, vinde și cumpăra obiecte virtuale, precum haine sau automobile.

În ce măsură pariul făcut de Facebook se va dovedi câș­tigător rămâne o întrebare. Sigur este însă că se află într-o situație-limită. Altfel spus, pierderea pariului, având în vedere că aventura metaversului „înghite“ zeci de miliarde de dolari, ar fi similară cu o ca­tastrofă, date fiind aspectele dezbătute mai sus.