Marile spălătorii de bani: Ce mari bănci la nivel global au permis circulația a mii de miliarde de dolari deservind oligarhi, infractori și teroriști

Cinci bănci globale au speculat breșele din sistemul american instituit pentru combaterea spălării banilor și criminalității financiare și au permis circulația a mii de miliarde de dolari, deservind astfel oligarhi, infractori de diverse spețe și teroriști.
Potrivit informațiilor obținute de Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN), rețeaua de anchetare a infracțiunilor financiare, un departament al Ministerului de Finanțe din Statele Unite ale Americii care se ocupă de combaterea spălării banilor și criminalității financiare, cinci bănci – JPMorgan, HSBC, Standard Chartered Bank, Deutsche Bank și Bank of New York Mellon – au contribuit la spălarea a 2.000 de miliarde de dolari, remarcă ziarul britanic The Guardian. Altfel spus, echivalentul pachetului de ajutorare adoptat în martie de SUA pentru a ajuta economia americană să-și revină din șocul indus de măsurile de combatere a pandemiei.
Informațiile de la FinCEN au fost dezvăluite de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigații (ICIJ), care timp de 16 luni au analizat cele peste 2.500 de documente furnizate de FinCEN (sunt cel mai bine păzite secrete ale sistemului bancar internațional). În această investigație s-au implicat 400 de jurnaliști din 88 de țări, inclusiv din România. Datele scurse de la autoritățile americane fuseseră primite anterior de compania mediatică americană BuzzFeed News.
Investigația-gigant se bazează pe rapoartele interne ale băncilor americane, care cuprind și tranzacțiile financiare dubioase („Suspicious Activity Reports“ – SAR). Băncile active în Statele Unite ale Americii sunt obligate să raporteze însă aceste activități suspecte Ministerului de Finanțe. Dacă nu o fac, devin pasibile de urmărire penală. În perioada 1999-2017, responsabilii băncilor cu aceste înștiințări au raportat tranzacții suspecte în valoare de 2.000 de miliarde de dolari.
Peste jumătate din această sumă (1.300 de miliarde) a fost circulată de Deutsche Bank. Beneficiarii banilor iliciți au fost personaje controversate, rețele criminale care au răspândit haosul și au finanțat subminarea democrației în diverse locuri din lume.
Culmea este că toate cele cinci bănci cu operațiuni internaționale au făcut profit pe urma activității acestor infractori atotputernici, chiar și după ce autoritățile americane le-au amendat și în trecut că au permis circulația banilor murdari, comentează BBC.
Breșele și toleranța
Este știut că agențiile americane implicate în combaterea spălării banilor rareori pedepsesc băncile mari când acestea calcă strâmb. Iar când o fac, acțiunile nu reușesc să descurajeze aceste practici care permit mișcarea banilor murdari prin tot sistemul financiar internațional. În unele cazuri, tranzacțiile suspecte au continuat în ciuda avertismentelor oficialilor americani că se vor solda cu condamnări, dacă nu încetează afacerile cu infractori, criminali și regimuri corupte.
JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a circulat bani pentru companii și indivizi implicați în prăduirea masivă a banilor publici din țări precum Malaysia, Venezuela și Ucraina, potrivit documentelor dezvăluite. JPMorgan a pus în circulație peste un miliard de dolari pentru finanțistul fugar din spatele scandalului 1MDB (1Malaysia Development Berhad) din Malaysia, de exemplu, și peste un miliard de dolari pentru compania energetică a unui tânăr mogul acuzat că a înșelat guvernul venezuelean și a contribuit la blackouturile care lovesc regulat mari zone din țară.
Timp de peste un deceniu, JPMorgan a procesat plăți de peste 50 de milioane de dolari către Paul Manafort, fostul șef de campanie al președintelui Donald Trump. Banca a mutat aproape 7 milioane de dolari în tranzacțiile lui Manafort în decurs de 14 luni, după ce acesta a demisionat, pe fondul acuzațiilor de spălare de bani și corupție în timpul unei colaborări mai vechi cu un partid prorus din Ucraina.
Tranzacțiile suspecte sau ilicite au continuat în JP Morgan și după ce managerii băncii au promis că vor îmbunătăți controalele de combatere a spălării banilor, în baza unor acorduri încheiate cu autoritățile în 2011, 2013 și 2014.
Cerându-li-se să comenteze acuzațiile, oficialii băncii au invocat interdicția de a discuta ceva despre clienții și tranzacțiile acesteia. Doar că și-au asumat să conducă proactiv investigații pe bază de intelligence și să dezvolte „tehnici inovative care susțin eforturile de combatere a infracțiunilor financiare“.
Blat cu infractorii
În mod similar, HSBC, Standard Chartered Bank, Deutsche Bank și Bank of New York Mellon au continuat și ele plăți suspecte, în ciuda promisiunilor similare făcute autorităților, arată documentele scurse. Acestea cuprind nu mai puțin de 2.100 de rapoarte ce documentează activități suspecte realizate de bănci sau de alte firme financiare împreună cu FinCEN, centru de intelligence subordonat Trezoreriei americane și care este nucleul unui sistem global de combatere a spălării banilor.
BuzzFeed News a obținut rapoartele, înregistrări și alte documente pe care le-a împărtășit cu ICIJ. Consorțiul a organizat apoi o echipă de peste 400 de jurnaliști din 110 organizații media din 88 de țări pentru a investiga băncile și acțiunile de spălare de bani.
În total, analiza celor de la ICIJ a identificat pentru perioada 1999-2017 tranzacții suspecte – posibile spălări de bani sau alte infracțiuni financiare – de peste 2.000 de miliarde de dolari (din această sumă, 514 miliarde rulate de JPMorgan și 1.300 de miliarde, de Deutsche Bank).
Și dacă 2.000 de miliarde de dolari constituie o sumă imensă, e bine să știți că înseamnă doar o picătură într-o mare de bani murdari care se plimbă prin tot sistemul financiar global. Ceea ce a scos FinCEN la iveală reprezintă doar 0,02% din cele peste 12 milioane de rapoarte privind activități suspecte întocmite de instituții financiare între 2011 și 2017.
Documentele făcute publice scot așadar la iveală modul în care cele mai mari bănci ale lumii le permit infractorilor să plimbe bani murdari oriunde vor în lume, remarcă și analiza publicată de BBC pe aceeași temă. Printre altele, documentează cum oligarhii ruși s-au folosit de sistemul bancar internațional pentru a evita regimul de sancțiuni impus unora dintre ei și țării lor. Este doar cea mai recentă investigație de acest gen, după Paradise Papers, Panama Papers, Swiss Leaks și Luxleaks, din ultimii cinci ani, care dezvăluie lumii afaceri secrete, spălări de bani și alte delicte financiare.
Ce anume a fost dezvăluit mai exact în cele peste 2.500 de documente dense și foarte tehnice? Cei de la BBC fac un rezumat util: HSBC le-a permis infractorilor financiari să mute prin toată lumea milioane de dolari furați, deși au fost avertizați de ce se întâmplă de procurori americani. JPMorgan a lăsat o companie să mute peste un miliard de dolari printr-un cont din Londra fără să știe cine este titularul. Ulterior a aflat că s-ar putea să aparțină unui infractor aflat pe lista FBI a celor mai căutați zece oameni.
De altfel, Marea Britanie este un rai al companiilor care operează infracțiuni financiare – peste 3.000 de firme înregistrate în Regatul Unit figurând în dosarele FinCEN, cel mai mare număr comparativ cu orice alt stat menționat în investigație.
De exemplu, există dovezi că unul dintre cei mai apropiați asociați ai președintelui rus Vladimir Putin s-a folosit de o sucursală londoneză a băncii Barclays pentru a evita sancțiunile Occidentului menite să-i taie accesul la servicii financiare în Vest (o parte din bani i-a folosit pentru a cumpăra opere de artă). Miliardarul rus Arkadi Rotenberg se știe cu președintele Putin din copilărie, iar restricțiile financiare i s-au impus de Statele Unite în 2014, ceea ce înseamnă că băncile occidentale ar putea suporta consecințe serioase pentru a fi lucrat pentru el.
În apărarea sa, Barclays susține că totul s-a făcut cu respectarea reglementărilor în vigoare. Doar că documente devenite publice arată că mai multe companii controlate de Rotenberg dețineau conturi secrete la banca amintită.
Ce metode foloseau băncile
Angajații Deutsche Bank își instruiau clienții din Iran și din alte locuri fierbinți să strecoare în mesajele de plată anumite cuvinte-cheie care să atragă atenția pentru ca plățile să fie gestionate special. Erau practic sfătuiți cum să evite radarul autorităților americane. Trucurile au fost până la urmă expuse în noiembrie 2015. Deutsche Bank a fost prinsă că a mutat aproape 11 miliarde de dolari între 1999 și 2006 în numele Iranului, Siriei și al altor state care se aflau sub regimul sancțiunilor americane. În cadrul unei înțelegeri de 258 de milioane de dolari cu FED, Deutsche Bank a acceptat să-și reformeze practicile și să-i concedieze pe angajații implicați în operațiuni care au fentat regimul sancțiunilor.
În legătură cu miliardarul ucrainean Ihor Kolomoisky (acuzat de procurori americani că este implicat într-o schemă imensă de spălare de bani care pompează cash chiar pe teritoriul Statelor Unite), Deutsche Bank anunța în spațiul public că a încetat acum câțiva ani orice colaborare cu companiile acestuia. Numai că, potrivit dosarelor FinCEN, banca germană a continuat nestingherită să facă business cu o companie a lui Kolomoisky.
Potrivit documentelor, Deutsche Bank a mutat 240 de milioane de dolari din decembrie 2015 până în mai 2016 pentru o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine și controlată de Kolomoisky și de un partener de afaceri al acestuia, spun documente americane.
Kolomoisky ar fi folosit și compania-paravan Claresholm Marketing Ltd. pentru a pune în practică mai multe scheme frauduloase via PrivatBank, pe care miliardarul ucrainean a controlat-o până la finalul anului 2016. Noii acționari ai băncii susțin că Ihor Kolomoisky și asociații acestuia au sifonat miliarde de dolari din bancă prin credite false și au spălat apoi banii prin investiții în SUA.
Urbi et orbi
Ne mutăm în Orientul Mijlociu. Banca centrală a Emiratelor Arabe Unite nu a făcut nimic cu privire la avertismentele primite precum că o firmă locală ajuta Iranul să evite sancțiunile internaționale. Deutsche Bank a plimbat bani murdari pentru crima organizată, teroriști și traficanți de droguri, iar Standard Chartered a mutat cash pentru Arab Bank timp de mai bine de zece ani după ce conturile clienților săi de la o bancă iordaniană au fost folosite pentru finanțarea unor activități teroriste, mai notează BBC.
Pe lângă documentele scurse de la FinCEN, ICIJ și partenerii media implicați au obținut și peste 17.600 de înregistrări cu insideri și informatori, au consultat dosare și alte surse, inclusiv experți în infracțiuni financiare, avocați, victime ale infracțiunilor identificate etc. Potrivit BuzzFeed News, o parte din informațiile clasate au fost folosite și în investigația parlamentară privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016.
Dosarele FinCEN oferă în premieră accesul în lumea secretă a sistemului bancar internațional, a tranzacțiilor cu clienți fără identitate și în măruntaiele mașinăriei unor uriașe infracțiuni financiare.
Investigația de 16 luni a ICIJ și a partenerilor săi arată că toate demersurile autorităților americane de combatere a acestui tip de infracțiuni financiare nu au dat roade decât marginal, marile bănci continuând să fie piesa centrală în mișcarea banilor legați de corupție, fraudă, crimă organizată și activități teroriste.
„Practic, marile instituții financiare și-au abandonat rolul de primă linie de apărare împotriva acțiunilor de spălare de bani“, a ținut să remarce pentru ICIJ Paul Pelletier, fost procuror în Ministerul de Justiție din SUA, specializat pe delicte financiare. „Băncile știu că operează într-un sistem care nu prea are ce să le facă“, a adăugat el. Este motivul pentru care toate cele cinci bănci menționate în dosarele FinCEN au încălcat în mod repetat promisiunile că vor fi mai vigilente cu banii murdari, indică documentele.
În 2012, sucursala londoneză a HSBC, cea mai mare bancă din Europa, semna o înțelegere cu procurorii în care admitea că a spălat cel puțin 881 de milioane de dolari pentru cartelurile din America de Sud. Acestea au folosit cutii cu forme speciale unde lăsau cantități impresionante de bani obținuți din traficul de droguri, pe care-i împingeau apoi în sistemul financiar. În baza înțelegerii cu procurorii, HSBC a plătit 1,9 miliarde de dolari, iar autoritățile au fost de acord să pună pe hold acuzații și chiar să renunțe la ele după cinci ani, dacă banca dă dovadă că ia măsuri agresive de combatere a spălării de bani.
Numai că, potrivit rapoartelor FinCEN, HSBC a continuat în cei cinci ani să plimbe bani pentru indivizi dubioși, inclusiv ruși acuzați deja, în mai multe țări, de spălare de bani sau de inițierea unor scheme Ponzi. În decembrie 2017, surpriză – HSBC primește binecuvântarea autorităților, care o scot de sub incidența acuzațiilor anterioare, motivând decizia prin bună purtare.
Într-o declarație scrisă pentru ICIJ, oficialii băncii susțin că informațiile expuse datează dinaintea termenului de grație de cinci ani cerut de procurori și că azi banca „este o instituție mai sigură decât era în 2012“.
Victime colaterale
Poate unii cred că spălarea de bani nu face victime, dar nu e așa. Banii murdari care se plimbă în toată lumea finanțează grupări criminale, teroriste și acțiuni de destabilizare a unor state. În plus, sunt un motor al inegalității economice mondiale. Banii spălați sunt adesea plimbați între conturi deținute de companii-fantomă înregistrate în paradisuri fiscale, permițându-le elitelor să ascundă sume imense de autorități.
Potrivit analizei ICIJ, băncile care apar în dosarele FinCEN procesează în mod regulat tranzacții către companii înregistrate în jurisdicții care țin la secret titularii reali ai conturilor.
Estimările Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind crima organizată și traficul de droguri arată că anual sunt spălate 2.400 de miliarde de dolari, echivalentul a 2,7% din toate bunurile și serviciile produse anual la nivel mondial. ONU estimează însă că autoritățile detectează mai puțin de 1% din banii murdari care circulă în toată lumea.
Multe state par mai interesate să dea bine pe hârtie decât să combată realmente circulația banilor murdari, este de părere David Lewis, secretar executiv al agenției Financial Action Task Force din Paris, un parteneriat al guvernelor din toată lumea care setează standardele de combatere a spălării de bani. Rapoartele organizației pentru care lucrează Lewis monitorizează în ce măsură băncile și agențiile guvernamentale respectă reglementările privind combaterea spălării de bani. Sunt bifate căsuțele, dar în realitate nu se fac progrese, mai notează articolul publicat de ICIJ pe site-ul organizației.
Vârful aisbergului
În ultimii ani, au apărut informații secrete din măruntaiele sistemului financiar global.
- PARADISE PAPERS. În 2017, nucleul scurgerii, însumând peste 13,4 milioane de documente, s-a concentrat pe firma de avocatură Appleby. Aceasta își ajuta clienții să-și reducă „povara“ taxelor, să își ascundă active precum companii și bunuri de mare valoare.
- PANAMA PAPERS. Cea mai mare scurgere de informații financiare scotea la iveală în 2016 cum lideri politici, celebrități, dar și rețele criminale își ascundeau averile cu ajutorul firmei Mossack Fonseca.
- SWISS LEAKS. O investigație jurnalistică din 2015 dezvăluia schemele de evaziune fiscală ce au avut loc la HSBC, prin filiala sa din Elveția.
- LUXLEAKS. În 2014, izbucnea scandalul privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg. Vizate erau 35 de mari companii, printre care Disney și Skype.
Acest articol a apărut în numărul 100 al revistei NewMoney
FOTO: Getty