Mâna nevăzută a lui George Soros

Puține personalități contemporane sunt mai pre­zente în centrul teoriei conspirației decât miliardarul de origine maghiară George Soros. O scurtă cercetare pe internet scoate la iveală faptul că Soros a „planificat“ o bună parte din crizele majore ale planetei din ultimele două decenii: de la crahul piețelor asiatice din 1997 și revoluțiile colo­rate din fostele state sovietice (Ucraina, Georgia și Republica Moldova) din anii 2000 până la ma­rele val migraționist din Orientul Mijlociu spre Europa și protestele anti-Trump.

Miliardarul evreu, născut la Budapesta în 1930, a fost creditat și drept organizatorul protestelor de stradă care au explodat în România pe 31 ia­nua­rie. Nu au trecut decât câteva luni de la campania electorală, când lui Soros i se „descoperise“ un copil nerecunoscut în persoana fostului premier Dacian Cioloș. „Domnu’ Soros“, hora așezată și ironică a trupei Taxi, dedicată celui mai mare păpușar global, a adunat în câteva zile peste 50.000 de accesări pe YouTube.

Orice teorie a conspirației care se respectă îmbină, prin scamatorii logice, exagerări evidente cu elemente cât se poate de reale. Dat fiind că ana­lizele obiective despre Soros sunt rara avis, am încercat să fac o mică cercetare pe cont propriu despre cel care va rămâne în istorie drept omul care a „spart banca Angliei“ vorbind cu oameni care au colaborat direct cu el. Evident, cu scopul de a înțelege cât e mit și cât e adevăr în toate aceste povești – un demers, de altfel, cât se poate de utopic.

160 DE MILIOANE DE DOLARI. România nu a fă­cut excepție din noul Plan Marshall pe care miliardarul l-a desenat pentru statele foste comuniste din Europa de Est încă înainte de căderea Zidului Berlinului. Cert este că, din 1990 până în 2014, Fundația pentru o Societate Deschisă a finanțat proiecte în România în valoare de circa 160 de milioane de dolari. În ultimii trei ani însă, Soros nu a mai acordat niciun grant direct, considerând că democrația românească este suficient de dez­voltată – lucru discutabil, desigur.

De mic a crezut în rolul său mesianic, convingere care a alimentat și mai mult teoria potrivit căreia ar fi un artizan al Noii Ordini Mondiale. Este vorba de o ordine – spune teoria – în care statele naționale sunt slăbite programatic spre beneficiul unui guvern global condus autoritar. Cert este că toți liderii naționaliști îl au la inimă pe Soros, începând cu Vladimir Putin sau Viktor Orban și terminând cu Donald Trump. De altfel, miliardarul este un suporter înverșunat al Uniunii Europene – construcție care ar face parte din același scenariu ocult.

PARADOXURI. În funcție de vocea care îl descrie, Soros poate fi, simultan, exponent al sionismului sau antisemit, comunist sau liberal (în accepțiu­nea românească a termenului). Paradoxul și con­tradicția au fost alimentate de el însuși: a vorbit despre propria mamă în termeni de „evreică antisemită“, iar pe unul dintre bunici îl consideră „schizofrenic paranoic“. Cât despre cele mai bune decizii financiare, spune că i-au fost inspirate de durerile de spate.

Rămânând în teritoriul certitudinii, „Soros este singurul cetățean american care are propria poli­ti­că externă pe care o și implementează“, potrivit unei descrieri pe care i-o făcea ziarul britanic The Independent în urmă cu 15 ani, într-unul dintre puținele articole obiective care s-au scris despre el vreodată. Ce-i drept, toată constelația sa de fun­dații a funcționat după principiul ambasadelor unui stat.

Despre Soros se spune că nu a finanțat propriu-zis niciuna dintre revoluțiile care îi sunt atribuite. În schimb – lucru valabil și pentru România – a sponsorizat masiv elite culturale sau politice (prin burse sau proiecte personale) care au contribuit la schimbări sociale semnificative. O astfel de listă a soroșiștilor a circulat în toamna anului trecut, în prag de alegeri. De notat că sursa primară a acesteia a fost think tank-ul rusesc Katehon, patronat de ideologul Aleksandr Dugin, un apropiat al Kremlinului și al armatei. Fundațiile lui Soros sunt interzise pe teritoriul Federației Ruse, lao­laltă cu toate ONG-urile considerate „agenți străini“.

În Rusia anilor ’90, numele miliardarului era sinonim (la propriu) cu a aplica pentru un grant – sorosvat.

ROADELE NEGATIVULUI. Mitologia din jurul său a avut un impact măsurabil asupra opiniei publice din România ultimilor 25 de ani și demonizarea personajului aduce încă roade. Este miraculos cum încărcătura negativă croită pe marginea numelui său încă rămâne extrem de eficientă. Cea mai bună dovadă: Fundația pentru o Societate Deschisă va dispărea ca entitate în sine, iar echipa de administrare va crea un organism filantropic cu totul nou.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *