Lupta din online: cine sunt cei care optimizează site-urile de comerț electronic

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Internetul o știe de ceva vreme: cel mai bun loc în care să ascunzi arma unei crime este pagina a doua a rezultatelor Google. Cum stau însă lucrurile în .ro?

Primul magazin online din România se deschidea în 1997, se numea cybershop.ro și vindea CD-uri cu muzică. 20 de ani de mai târziu, CD-urile au devenit desuete, numărul platformelor de e-commerce a ajuns la circa 5.000, iar marea provocare nu mai este deschiderea unui magazin online, ci supra­vie­țuirea lui.

Dacă în ultimii ani am asistat la vân­zări și preluări spectaculoase de rețele de magazine în offline, concurența s-a acutizat și în mediul online, unde proprietarii platformelor de e-commerce au intrat într-o competiție pentru un loc cât mai bun în căutările internau­ților. Anul trecut, de exemplu, comerțul online din .ro a fost estimat la 1,8 miliarde de euro, în creștere cu 400 de mi­li­­oane de euro față de 2015, arată studiile din piață.

Cu alte cuvinte, românii scot zilnic din buzunar circa cinci milioane de euro pentru cumpărături pe internet. Iar toată această efervescență online face loc unei noi piețe, Search Engine Optimization (SEO), care le vinde antreprenorilor soluții pentru a-și face cât mai vizibile magazinele în ochii clienților.

O piață agitată. „Concurența este la un click distanță“, atrage atenția Sorin Drăghici (30 de ani), managing partner la Digital Workforce (DWF), companie spe­cializă în servicii pentru optimizarea cău­tărilor în mediul online. Cu alte cu­vinte, pentru a face față aglomerației din online, proprietarii magazinelor tre­buie să găsească soluția cea mai si­gură pentru a atrage clienții pe platformele lor.

În paralel cu practicile clasice de mar­­keting, mulți proprietari de magazi­­ne online apelează la companii care ofe­­ră servicii SEO. Acesta este și rolul DWF, com­panie fondată în 2013 de Sorin Dră­ghici, absolvent de informatică, și Mihai Vînătoru (30 de ani), teolog. Amândoi provin însă din mediul online. Drăghici a condus un magazin electro­­nic de lenjerie intimă, iar Vînătoru s-a ocupat de promovarea pe internet a circa o mie de companii.

Cât despre dimensiunea pieței de SEO, aceștia o estimează la un potențial de 30 de milioane de euro. Calculul făcut de DWF se bazează pe cel puțin trei mii din cele cinci mii de magazine online care ar apela la soluții de optimizare a site-urilor și ar fi dispuse să plă­tească în jur de 10.000 de euro pe an pentru aceste servicii.

Un calcul NewMoney, bazat pe datele marilor jucători din piață, arată că în acest moment veniturile cumulate ale fur­nizorilor de soluții de optimizare în online nu de­­pă­­­șesc 15 milioane de  euro, pentru că mul­­­te companii au propriile departa­­men­­te de SEO.

În același timp, piața duce lipsă de specialiști, mai spun reprezentanții companiilor care se ocupă de optimizarea căutărilor online, pentru că domeniul este unul nou și recrutarea de personal se dovedește extrem de dificilă.

Piața locală de Search Engine Optimization este domi­nată de agențiile Upswing (deține softul SEO Monitor) și DWF, cu afa­ceri de peste un milion de euro, respectiv 800.000 de euro, în 2017, conform propriilor esti­mări. De notat că aceste venituri nu reprezintă SEO pur, acestea incluzând și alte activități de marketing.

Întrebarea pe care o pun, la rândul lor, reprezentanții retailerilor online este dacă serviciile SEO sunt o soluție pe termen lung pentru creșterea perfor­man­țelor financiare ale magazinului.

SEO sau marketing? Marea dilemă a analiștilor din industrie este cât din decizia de cumpărare vine din optimizarea căutării și cât din priceperea online-ului. „Clientul trebuie să găsească cât mai ușor produsul. Să aibă o experiență cât mai plăcută“, explică Florinel Chiș, pre­șe­dintele Aso­cia­ției Române a Magazinelor Online (ARMO). O experiență des­­pre care tot el spune însă că nu este influențată direct de activitatea de SEO pe care o face o com­panie specializată. Și asta pentru că „decizia de cumpărare e in­­fluen­țată în primul rând de încrederea în vân­ză­tor, nu de preț ori pozițio­narea în Google“.

Spus mai simplu, dacă vânzătorul este serios, clientul ia mult mai repede deci­zia și nu mai caută produsul la competitori. Cu o experiență de 15 ani în e-commerce, președintele ARMO e de părere că o strategie de business în mediul online nu trebuie dezvoltată doar în jurul unei opti­mizări a căutărilor pe Google. Mai mult, Florinel Chiș crede că o strategie de marketing bine pusă la punct poate fi mai eficientă decât un serviciu SEO.

Cu precizarea suplimentară că antreprenorii care se bazează doar pe opti­mi­zări pot avea surpriza neplăcută ca Google să modifice algoritmul de cău­tare. Chiș nu exclude însă ca în bugetul de marketing al unui magazin online să existe și o componentă dedi­cată servicii­lor SEO.

Clienți și… clienți. Cerere pentru serviciile SEO, evident, există. „Săptă­mâ­nal, pri­mim circa 20 de solicitări pentru optimizarea căutărilor, venite de la ghici­toare ori jucă­tori din comerțul online“, spune Sorin Drăghici de la DWF. Dar aici intervine trierea, lucru întâlnit la toate companiile care oferă servicii SEO. Și asta pentru că succesul vânzărilor nu este dat doar de o in­­dexare bună, ci și de oferta magazinului online și de interesul cumpărătorilor pentru acele produse. „Sunt zone unde numărul de căutări a scăzut foarte mult. De exemplu, servicii­­le de transport cu autocarul nu mai sunt căutate pentru că au devenit mai atractive companiile aeriene low-cost“, ex­plică Mihai Vînătoru.

Pe de altă parte, nu toate căutările sea­­­­­mănă între ele. Pentru multe produ­­se, indexarea nu este un criteriu, ci calitatea pe care o oferă magazinul online. Spe­­cialiștii SEO au constatat că, în mod normal, nici 10% dintre clienți nu ar continua căutările pe o a doua pagină. Există însă și excepții. În cazul rochiilor de mi­­reasă, de exemplu, căutările ajung și pâ­­nă la a cincea sau a șasea pagină.

Rapoartele legate de căutările în ma­gazinele online mai arată că există și anu­­­­­mite categorii de produse care nu sunt achiziționate imediat, ci în timp. În ca­­zul vacanțelor, din momentul căutării până la achiziția efectivă trec, în medie, două luni, iar în domeniul imobiliar o tran­­­­zacție se încheie și la șase luni de la primul contact online dintre vânzător și cumpărător.

Cum piața mai are până ajunge la maturitate, proprietarii magazinelor online au timp suficient pentru a testa metodele prin care pot ajunge mai repede în ochii cumpărătorilor. Cu o singură condiție. Să aibă și ce oferi.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Piața online în 2016” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Valoarea cumpărăturilor online a depășit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, cu 30% mai mult decât în 2015, când s-au înregistrat 1,4 miliarde de euro.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Excepții. În totalul de 1,8 miliarde de euro au fost incluse doar vânzările online de produse fizice, nu și serviciile, plata utilităților, biletele de avion, rezervările hoteliere, călătoriile, biletele la spectacole și plata de taxe și impozite.
• Volum. În 2016, cumpărătorul online a făcut o medie de 8,4 achiziții pe an, față de 8,2 achiziții înregistrate în anul precedent.
• Eveniment. Vânzările de Black Friday aproape că s-au dublat în ultimii trei ani, de la 75 de milioane de euro, în 2014, la 130 de milioane de euro în 2016, cu un 2015 în care au înregistrat valori de 100 de milioane de euro.
• Efecte. Creșterea vânzărilor în comerțul online a fost impulsionată de majorările salariale, reducerea TVA și scăderea prețurilor în cazul unor produse.
• Potențial. Media zilnică a cumpărăturilor online a fost anul trecut de circa cinci milioane de euro.
• Statistică. Plățile cu cardul au înregistrat în 2016 o creștere de la 745 de milioane de euro, față de 514 milioane de euro în 2015.
• Evoluție. Comenzile online de pe dispozitive mobile au crescut de la 25-30% în 2015 la 30-40% în 2016.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]