Cine face aproape 7 milioane de euro dintr-o librărie deschisă 24 de ore din 24

O mică librărie din Brașov a crezut în puterea online-ului și a reușit să ajungă la vânzări de aproape șapte milioane de euro. Morala poveștii: sincronizarea este totul.

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

„Eu sunt din Constanța, însă am venit la Fa­cultatea de Științe Economice la Bra­șov“, își începe povestea Laura Țeposu (40 de ani), astăzi director de dezvoltare al Libris, librăria online cu afaceri de aproape șapte milioane de euro anul trecut. Avea nevoie de un job în timpul stu­denției, așa că Virgil și Ana Oniță, unchiul și mătușa sa, i-au oferit un loc de librar în librăria Șt. O. Iosif, una dintre cele mai vechi din orașul de la poalele Tâmpei, pe care cei doi o pre­luaseră în 1991. „De la 19 ani (din 1997, n.r.) sunt la Libris și am făcut de toate, de la partea de cărți, apoi muzică și mai apoi conta­bilitate“, spune ea.

În 2009 i-a întâlnit pe Mihai și Cătălina Bucuroiu – cei care ulterior aveau să pună bazele magazinului online de produse naturale Vegis.ro –, pe atunci doi foști corporatiști mutați din Capitală în Brașov. Așa a apărut ideea unui magazin online prin intermediul căruia cărțile din librărie să ajungă (și) la clienții de dincolo de gra­nițele orașului. „La început eram doar noi trei și livram doar câteva cărți, căci am început cu stocul din libră­rie“, po­ves­tește aceasta, mărtu­risind că se con­sideră norocoasă că unchiul și mătușa sa le-au dat mână liberă pentru acest pro­iect. Erau anii de pionierat ai vân­ză­rilor online de carte în România, când retailerii de profil abia începeau să-și pună la punct infrastructura. Un an de zile au livrat comenzile de cărți din stocul librăriei. „Una câte una. Nimeni nu credea în online atunci“, argumentează Laura Țeposu. Rapid și-a dat seama că, pentru a face un business sustenabil online, stocurile de carte trebuie separate de cele ale librăriei, iar spațiul trebuie să fie mai generos. Primul depozit al Libris a fost într-o casă, și din acest punct încolo a început să construiască ceea ce astăzi a devenit Libris.ro.

Citiți și: Doi foști consultanți fac un milion de euro pe an din cărți de specialitate pe care le împrumută angajaților din corporații

RÂNDURI DE PIAȚĂ. Intrarea lor pe piață venea însă într-o perioadă de criză, într-un moment în care nici piața de carte din România nu o ducea foarte bine. Între timp, consumul pe această nișă a intrat pe un trend ascendent, vân­zările de carte ajungând la aproximativ 65 de milioane de euro. O valoare ce con­­tinuă să rămână mult sub cea a pie­ței de carte din Ungaria, estimată la circa 250 de mi­li­oane de euro, sau a celei din Polonia, unde a ajuns la un miliard de euro, potrivit portalului statista.com. Discrepanța e și mai accentuată dacă ne raportăm la state precum Franța (circa 2,7 miliarde de euro la nivelul anului 2015), Germania (cu o estimare de 9,3 miliarde de euro pentru 2016) sau Marea Britanie (3,9 mi­liarde de euro în 2014, potrivit Asociației Editorilor din Marea Britanie).

Raportat la piața locală a vânzărilor online, ajunsă anul trecut la 2,8 miliarde de euro, cărțile se află pe locul al treilea în pre­fe­rințele cumpărătorilor români, după cele din gamele Electro/ IT & C și Fashion & Beauty, potrivit datelor GPeC, cea mai mare comunitate a magazinelor online din România. Pe de altă parte, informațiile de la jucători din piață mai arată că românii nu alocă mai mult de cinci euro pe an, în medie, pentru achizi­țiile de cărți, adică echivalentul unui pachet de țigări. „Este o strânsă legătură între nivelul de trai al unei țări și numă­rul de cititori. Este un cerc vicios“, mai argu­mentează Laura Țeposu.

Când vine vorba de listarea cărților în online, planurile de acasă nu au coincis întotdeauna cu realitatea din piață. Lan­sat în iunie 2010, în urma unei investiții de 1,2 milioane de euro, elefant.ro își anunța atunci intenția de a deveni cel mai complex magazin virtual de carte, cu cel mai bun și mai rapid serviciu de livrare din România. Trei ani mai târziu s-a repoziționat însă în „mallul întregii familii“, diversificându-și gama de produse și cu articole de îmbrăcăminte, cea­suri, cosmetice, parfumuri sau diferite accesorii. În același timp, eMAG, care și-a început viața „online“ ca retailer electroIT, a introdus treptat în oferta sa și cărțile. De altfel, Libris s-a listat în marketplace-ul eMAG încă de la lansarea din 2011 a aces­tuia, mult timp chiar în calitate de partener exclusiv.

ÎN NUMELE CĂRȚII. Dacă pentru majoritatea celor listați pe marketplace-ul eMAG – în prezent sunt înregistrați peste 8.800 de selleri –, pre­zența pe platforma celui mai mare retailer din comerțul online românesc reprezintă și un certificat de garanție a produselor, pentru Laura Țeposu, listarea Libris a însemnat mai degrabă o diversificare a canalelor de vânzare, în con­dițiile în care compania avea deja o prezență online de cel puțin doi ani la vremea respectivă.

De altfel, când vine vorba despre diversificare, Laura Țeposu exclude alte elemente în afara celor complementare cărților (CD-uri cu muzică, semne de carte și, mai recent, jucării educațio­nale pentru copii etc.). „Numele Libris a fost de la bun început destinat cărții, însă nici noi nu am dori altceva: scopul nostru este să promovăm cartea“, ex­plică ea. De altfel, punctul forte al Libris este vânzarea de carte în limba română care reprezintă 95% din veniturile totale. Strategic, se încăpățânează să parieze în continuare pe universul cărții, un pariu care, cel puțin până acum, a fost unul câș­ti­gător. Practic a demonstrat că se poate reuși, chiar dacă ești nișat: Libris a avut în 2017 vânzări de 6,8 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimează o creș­tere de 30-40%, înspre pragul de zece milioane de euro.

„Anul a început foarte bine, nu prea mai facem față livrărilor“. Iar timpul optim de livrare este unul dintre elemen­tele de la care nu vrea să facă rabat. Și bonul mediu a crescut, de la 60 de lei anul trecut la 70 de lei în prima parte a acestui an. „Spre deosebire de mallurile online, unde achiziția de carte este mai mult din impuls, la noi cumpărătorul este mai avizat, mai documentat, și nu caută neapărat reducerile“, explică ea acest avans.

O CHESTIUNE DE STRATEGIE. Astăzi, de fapt, se pare că cititul a redevenit cool, iar dovadă stau și mișcările din ultimul timp înspre extinderea în offline a marilor lanțuri Cărturești și Humanitas. Pentru Laura Țeposu, nu există însă de­cât „varianta online“. O a doua librărie fizică nu ar mai avea rost. Mai ales că unchiul și mătușa sa au mai avut o altă unitate deschisă într-un mall din Cluj-Napoca, dar pe care au decis să o în­chidă. „Sunt strategii diferite pentru online și offline“, explică ea. În opinia sa, li­brăriile fizice ar trebui să fie mai mult hub-uri pentru evenimente culturale, calitate în care succesul lor e condiționat și de poziționare, și de spațiul propriu-zis. Dar chiar și așa există exemple de libră­rii nișate care au fost nevoite să își în­chidă porțile, cum ar fi Anthony Frost English Bookshop din București – mai ales pe fon­dul consumului redus de carte stră­­ină în România.

Apropo de strategii, Laura Țeposu se ocupă de vânzările online, în timp ce unchiul și mătușa sa sunt responsabili de librăria fizică, de Asociația Libris Cultural, de Libris Editorial (care pu­blică în special autori români) și de casa de pro­ducție (care se ocupă de lan­sa­rea unor CD-uri, mai ales de muzică populară).

Astăzi, Libris are o sută de angajați și se pregătește ca „cel târziu“ la finalul lunii august să inaugureze un nou spațiu de depozitare, de 5.500 de metri pătrați, de aproape trei ori mai mare decât cel actual. O investiție pe care au început-o încă de anul trecut și care s-a ridicat la aproximativ trei milioane de euro.

În prezent, capacitatea maximă de livrare a Libris.ro ajunge la 3.500 de comenzi pe zi, în timp ce în noua formulă de depozit angajații companiei vor putea livra zilnic 10.000-12.000 de comenzi.

După finalizarea depozitului, Laura Țeposu are ca prim obiectiv investiția într-un sistem de gestionare a stocurilor și optimizarea capacității de scalare. Competiția nu o deranjează neapărat – și există acum destule librării online, inclusiv din Brașov, cum ar fi Okian.ro –, fiindcă este important să crească mai de­grabă apetitul pentru carte. Iar cât timp ai online și carte, ai și parte.

Când cititul e cool

În offline, reinventarea librăriilor sub forma unor unități-concept a început să atragă tot mai mulți vizitatori.

• HUMANITAS. Rețeaua Librăriilor Humanitas, înființată în urmă cu 24 de ani – fiind la acea vreme una dintre primele tentative de a sparge monopolul de stat –, a ajuns între timp la 14 unități, incluzând și două magazine de produse japoneze – Takumi (unul pe Calea Victoriei și un altul pe Bulevardul Magheru, din Capitală).
• CĂRTUREȘTI. Încă din 2003, Cărturești a mizat pe extindere. Lanțul a ajuns în pre-zent la 22 de unități, fiecare cu un concept arhitectural unic. Cele mai cunoscute sunt Cărturești Verona și Cărturești Carusel.
• LITERA. Alții au mers pe principiul: „Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed“. Reprezentanții Litera, de pildă, au luat decizia de a crea bookstop-uri în centrele comerciale și în cele mai mari orașe din țară. „Deschiderea lor a fost o soluție ingenioasă la problema reducerii numărului de librării“, spunea, pentru NewMoney, Marin Vidrașcu, directorul executiv al Litera.
• DIVERTA. Puternic încercat de criză (între 2010 și 2013 a fost în insolvență), lanțul și-a reluat extinderea începând cu 2016, ajungând la 26 de unități.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney