Legiferarea ființei: Ce efecte produce, de fapt, înăsprirea legislației privind avortul

Oriunde în lume, interzicerea avortului nu a dus la o scădere a numărului de întreruperi de sarcini. De fapt, tot ce reușește să facă înăsprirea legislației este să înrăutățească siguranța femeilor și a tuturor sarcinilor.

Laura Buckingham (37 de ani) ar fi putut muri de trei ori. Acum are un fiu și a mai avut 11 sarcini dorite, dar care ar fi putut să se termine prost. Într-una din acestea a ajuns la infecție și a avut nevoie de tratament de urgență, în alta a fost vorba de o extrau­te­rină, care i-a cauzat hemoragii interne. A avut și o sar­cină molară (când doi spermatozoizi au fertilizat un singur ovul), ceea ce uneori poate degenera în cancer.

De fiecare dată a scăpat grație asistenței medicale prompte de care a beneficiat în Marea Britanie, acolo unde locuiește. Fără intervenția rapidă, sigur nu ar fi supraviețuit, mărturisește ea, scrie The Economist.

Pe 24 iunie, Curtea Supremă a SUA a conferit prin lege celor 50 de state americane puterea de a legifera după cum vor/cred avortul, putere ce le fusese luată în 1973. Într-o singură săptămână, șapte state au interzis avortul (cu câteva excepții, atunci când viața femeii este pusă în pericol).

Ironic, schimbările din SUA se opun unei tendințe globale către o mai mare permisivitate. De la începutul anilor ’90, peste 50 de țări au relaxat legislația pri­vind avortul. Doar 5% dintre femeile aflate la vârstă reproductivă trăiesc în țări unde avortul este complet interzis. Circa 36% trăiesc în țări unde nu există nicio restricție, cel puțin pe durata primului semestru de sarcină.

Status

Statisticile globale arată că interzicerea avortului nu reduce cu mult numărul avorturilor. Dim­potrivă, interzicând tratamentul în cazul urgen­țelor obstetrice precum cele suferite de Laura Buckingham, se poate ajunge în situații în care teoretic poate fi periclitată orice sarcină.

Chiar dacă avortul legal a devenit facil, rata între­ru­perilor de sarcină la nivel global s-a schimbat marginal din anii ’90 încoace, potrivit cifrelor din 2020 ale publicației medicale The Lancet. Folosirea pe scară mai largă a contraceptivelor a redus numărul sar­cinilor nedorite. Cu toate acestea, rămân și multe sarcini oprite prin avort – motivele țin și de prefe­rința pentru familii mai mici, la care se adaugă ten­dința de a avea copii la o vârstă mai înaintată.

Este probabil ca măcar un sfert dintre femeile din SUA, Canada, Marea Britanie și Australia să facă un avort la un moment dat. Tot mai mult, acest lucru se în­tâmplă în cazul femeilor adulte – între 20 și 30 de ani, când au deja un copil. Sarcinile în cazul adolescentelor sunt în scădere constantă, iar asta se da­to­rează educației sexuale mai bune, dar este și urma­rea faptului că ado­lescenții fie fac mai puțin sex, fie își încep viața sexuală mai târziu.

Numărul avorturilor tinde să fie la nivel maxim acolo unde folosirea anticoncepționalelor rămâne foarte scăzută. Se întâmplă și în cazul celor care folo­sesc cele mai sigure metode contraceptive – dispo­zi­tive intrauterine sau medicamente. În unele țări bo­gate, mituri despre presupusele pericole ale contraceptivelor fac ca folosirea anticoncepționalelor să fie chiar mai scăzută decât în unele zone din Africa, unde sunt și greu de obținut. În Grecia, doar jumătate din femeile căsătorite folosesc contraceptive mo­derne. Retragerea sau prezervativele rămân cele mai populare metode (numai că într-un an dau greș în ca­zul unei cincimi dintre cuplurile care le folosesc).

Nu există protecție sută la sută

Avortul ră­mâne comun chiar și în țări precum Marea Britanie, unde contraceptivele sunt la liber și pe larg folosite. Anual, aproape 2% dintre britanicele cu vârste între 15 și 44 de ani recurg la avort. Un motiv este acela că nici cele mai bune contraceptive nu funcționează sută la sută. De pildă, ca metodă contraceptivă, lega­rea trompelor uterine dă greș la 0,5% dintre femei. Dintre femeile care folosesc contraceptive, 9% ră­mân anual gravide. Iar rata de eșec a steriletului DIU este între 1 și 2%. „Vedem aceste cazuri în clinicile spe­­ciali­zate“, spune medicul Jonathan Lord, de la MSI Reproductive Choices, o organizație neguverna­men­tală (ONG) care oferă și servicii de planificare fa­milială.

Un studiu din SUA relevă că majoritatea femeilor ajung să solicite avort în al doilea trimestru de sar­cină pentru că atunci află pur și simplu că sunt gravide, dat fiind că se bazează pe contracepție. Iar men­strele neregulate, comune, pot să mascheze cu ușu­rință o sarcină. Sunt puține femei care aleg să recurgă la avort după primul trimestru, iar în majoritatea situațiilor motivele sunt fie medicale, fie pentru că s-a întâmplat ceva traumatizant, spune Jonathan Lord. Unele au fost forțate de parteneri abuzivi să păstreze sarcina și au avut nevoie de timp pentru a-și face curaj să ajungă la clinică. „Cu cât sarcina înaintează, cu atât mai disperată este situația, iar poveștile mai sfâ­șietoare“, adaugă medicul.

Doar 1% din avorturile făcute în Anglia în 2021 au fost la 20 de săptămâni de la gestație. În 41% din cazuri a fost vorba de malformații severe ale fătului. „Eu o numesc alegere imposibilă“, spune Rose Lo­sardo, o britanică de 31 de ani nevoită să recurgă la avort – la ecografia din primul trimestru s-a văzut că fetusul avea o malformație a craniului. Avea de ales în a duce sarcina la bun sfârșit, dar bebelușul ar fi murit la câ­teva ore după naștere, sau să recurgă la avort. „A fost dureros, știind ce probleme are fetusul, și am vrut să termin cu acea sarcină cât mai repede posibil“, a măr­turisit britanica.

Tendință spre relaxare

Chiar și țări cu legis­lație mai restrictivă fac excepții în astfel de cazuri, parte a unei tendințe ample de adoptare a unor legi mai liberale. Recent, Argentina, Thailanda, Mexic, Coreea de Sud și Noua Zeelandă fie au legalizat avortul, fie au mai relaxat legislația în vigoare. Cel mai recent, Columbia permite avortul la cerere, dacă sarcina are până în 24 de săptămâni.

Numărul avorturilor este cumva similar în țările care permit procedura și în cele în care este interzisă. Pastilele care funcționează în peste 95% din cazuri dacă sunt luate în primele zece săptămâni de la con­cepție pot fi acum comandate online. În Brazilia sunt vândute de dealerii de droguri.

Autoritățile din țările sărace închid adesea ochii în cazul clinicilor private care fac avorturi, în ciuda legis­lației. Multe femei disperate recurg la astfel de clinici ilegale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) esti­mează că anual aproape 23.000 de femei mor din cauza avorturilor făcute în condiții nesigure.

Femeile care trăiesc în teritorii cu legislație foarte strictă – de pildă, statele americane Kentucky și Alabama – pot să o evite. Din 2018, de când un re­fe­rendum a legalizat în Irlanda avortul, numărul întreruperilor de sarcină este de circa 6.600 pe an. Nu cu mult diferit de nu­mă­rul femeilor care fă­ceau avort chiar și când acesta era ilegal. În ulti­mul an în care avortul era încă ilegal, aproape 3.000 de femei care au întrerupt sarcina în Anglia erau din Irlanda. La respectiva statistică trebuie adăugat un număr ne­cunoscut de irlandeze care au dat adresa unor rude din Marea Britanie sau care au ales alt loc decât Anglia pentru a face avort.

Și în anii premergători revocării interdicției de avort, multe irlandeze făceau rost de pilule de întrerupere a sarcinii via internet sau cu ajutorul unor ONG-uri dedicate (vezi Women on Web, din Canada), fără să fie nevoite să călătorească.

… sau dimpotrivă

Polonia permite avortul doar în caz de viol, incest sau situație critică ce pune în pe­ricol viața gravidei. În 2020, doar 23 de avorturi au intrat într-una din aceste categorii. Federa, un grup polonez, admite că numărul celor ilegale ar putea fi anual de 150.000, iar o mare parte sunt făcute cu pi­lule care întrerup sarcina. Sunt și cele care ajung în clinici specializate din afara țării.

În 2021, când Polonia a înăsprit legislația și a scos avortul în afara legii chiar și atunci când fătul prezintă anomalii severe, o clinică olandeză specializată în avor­turi în cazuri de sarcini mai înaintate a tratat circa 400 de poloneze – de cinci ori mai mult decât în anii anteriori. Iar în SUA există chiar clinici mobile care staționează în zona de frontieră cu state în care avortul este ilegal.

Toate acestea sugerează că noile reglementări adoptate de Curtea Supremă americană nu le vor îm­piedica pe femeile care vor să facă avort să o facă – chit că, da, ar putea deveni mai dificil și mai scump. De asemenea, experiența globală sugerează că interzi­cerea avortului poate periclita viața celor care au sar­cini complicate, multe ducând la avort spontan.

Riscurile

Sunt trei chestiuni care pun în pericol viața gravidei în trimestrul al doilea – ruperea pre­ma­tură a sacului amniotic, ceea ce poate duce la infecții, probleme cu pla­centa (poate duce la hemoragii) și preeclampsia

(hi­pertensiune arte­rială). Toate acestea ne­ce­sită ceea ce medical se nu­mește „evacuarea ute­ru­lui“ pentru a salva viața gravidei. Practic este aceeași procedură ca la avort.

Cele mai multe legi care interzic avortul, inclusiv noile prevederi din SUA, fac o excepție atunci când avortul este singurul care poate salva viața gravidei. Numai că aplicarea acestor excep­ții poate fi haotică. Medicii din SUA se tem că ar putea fi acuzați că au în­călcat legea dacă decid să acționeze prea devreme. Carrie Cwiak, de la Școala de Medicină din cadrul Universității Emory, din Atlanta, spune că, de regulă, femeile care vin la ea la spital pentru avort o fac înainte ca viața lor să fie pusă în pericol. O fac cumva preventiv, înainte să fie prea târziu. Fiecare caz este diferit și starea unor femei se depreciază mai rapid decât a altora, deci e foarte greu de stabilit un moment potrivit pentru toată lumea.

Recenta înăsprire a legislației din Polonia a creat o undă de șoc și pentru medici, spune și Kamila Ferenc, de la Federa. Cel puțin trei femei au murit din cauza complicațiilor cauzate de sarcină deoarece medicii au așteptat prea mult. Unii au încetat să mai trateze sarcinile extrauterine – reprezintă 1-2% din numărul total al sarcinilor și adesea se recurge la avort pentru că pot cauza rupturi, infecții sau hemo­ragii, adaugă Ferenc. Chiar dacă medicii reușesc să trateze o infecție de acest gen, riscul de infertilitate este foarte mare.

La fel se poate întâmpla și în SUA, după noua decizie a Curții Supreme. Americancele cu sarcini complicate pot avea de suferit (până la riscul de a muri) din cauza îngrijirii amânate sau improvizate. Și, la fel ca în Polonia, este posibil ca medicii care îngrijesc gra­videle să considere că a-și face meseria devine tot mai dificil.

Studiu de caz

Brazilia, unde avortul este ilegal, a fost anul trecut zguduită de un caz care a scos în evidență exact cele de mai sus. Victimei de 10 ani, care a rămas însărcinată în urma unui viol, i s-a cerut chiar de judecătoare să păstreze sarcina. Lovindu-se de refuzul mamei fetiței și al fetiței, procurorul a insistat, oferind varianta adopției după naștere. Mai mult, prin decizia instanței, fetița a fost separată de familie timp de 40 de zile pentru a nu încerca să în­trerupă sarcina.

Avortul este permis în Brazilia doar în caz de viol, incest sau malformații severe ale fetusului. Cazul fetiței de 10 ani a fost invocat de altfel de cei din ta­băra pro-choice ca argument care arată că, și atunci când există o justificare pentru avort (în cazul ei, vio­lul), femeilor li se refuză acest drept fie din cauza politicilor spitalelor, a corupției, ba chiar a unui sis­tem ju­diciar adesea ostil, comentează o analiză pu­blicată la început de iulie de The Washington Post.

„Ceea ce vedem în Brazilia și în alte state din Ame­rica Latină unde avortul este incriminat, dincolo de cadrul legal, sunt bariere create care îngreunează accesul la îngrijire medicală în aceste situații. Iar cele mai vulnerabile și fragile persoane sunt și cele care au cel mai mult de suferit de pe urma acestor bariere“, remarcă Debora Diniz, antropologă și profe­soară de drept la Universitatea din Brasilia. Diniz crede că acest caz din Brazilia ar putea anticipa drame similare care s-ar putea petrece și în SUA, odată cu abrogarea legii federale privind dreptul la avort. „Când se instaurează o stare de incertitudine le­gis­lativă, cum e cazul acum în SUA, unde fiecare stat își va decide propria politică față de avort, ei bine, atunci se instaurează un mediu propice pentru teamă și dezinformare“, adaugă Diniz.

Pro & Contra

Ambiguitățile legislative din jurul avor­tului îi sperie și pe medici, care nu vor să riște pro­cese sau chiar închisoarea – de pildă, Ministerul Sănătății din Brazilia a publicat acum o lună un me­moriu în care susținea că „avortul este o crimă“, dar că se poate renunța la pedepse „în cazuri specifice“.

Medicii acuzați că au făcut ilegal avorturi riscă până la patru ani de închisoare, așa că mulți preferă să stea deoparte ca precauție, ceea ce evident uneori este în detrimentul siguranței gravidelor.

Peste 17.000 de fetițe cu vârste între 10 și 14 ani ră­mân însărcinate anual în Brazilia, potrivit cifrelor guvernamentale. Există o probabilitate de cinci ori mai mare ca acestea să moară la naștere comparativ cu o femeie de peste 20 de ani, riscul de rupturi ute­rine, pre­eclampsie, anemie și alte complicații fiind mult mai ridicat în cazul lor.

Opinia publică se schimbă însă. Potrivit sonda­jelor de opinie, susținerea în mod radical a interzi­ce­rii avortului scade, iar activiștii pro-choice speră că și Brazilia se va alătura valului „verde“ al legali­zării avor­turilor care a ajuns în Mexic, Columbia și Argentina. Există deja un proiect de lege care cere dezincri­mi­narea avortului, dacă sarcina are sub 12 săptă­mâni.

Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, s-a implicat în cazul fetiței de 10 ani – a ținut să spună că „fetusul are șapte luni aproape și, indiferent de cum a fost con­ceput, este protejat de lege. Este inad­mi­­sibil să punem în discuție să curmăm viața unei ființe care nu se poate apăra“, scria liderul brazilian în postarea sa de pe Twitter. Activiștii pro-choice au ieșit însă în stradă și au cerut ca fetița să revină în sânul familiei și să i se per­­mită avortul. Peste 300.000 de femei au sem­nat o petiție în care au cerut demisia judecătoa­rei. În cele din urmă, Biroul Federal Brazilian a decis ca avortul să fie făcut, iar pe 23 iunie anul trecut mi­­­cuța, care acum are 11 ani, a trecut cu bine prin procedură. În plus, Curtea Supremă i-a cerut Ministe­rului Sănătății să-și revizuiască recomandarea pri­vind momentul în care avortul poate fi făcut, dar și afirmația că toate avorturile sunt ilegale.

„Dacă este să vedem ceva bun în această tragedie, este mobilizarea națională generată“, a declarat Juliana Cesario Alvim, avocata care a lucrat în echipa victimei. „Chiar dacă am câștigat acest caz, trebuie continuate mobilizarea și presiunea. Lupta pentru legali­zarea avortului este permanentă“, a adăugat Juliana Cesario Alvim, citată de The Washington Post.

Drama cifrelor

Dramele din Brazilia de exemplu ar putea anticipa cazuri în SUA, odată cu abrogarea legii federale privind dreptul la avort.

• NU EXISTĂ 100%. Avortul rămâne comun chiar și în țări precum Marea Britanie, unde contraceptivele sunt la liber și pe larg folosite. Anual, aproape 2% dintre britanicele între 15 și 44 de ani recurg la avort. Un motiv este acela că nici cele mai bune contraceptive nu funcționează sută la sută.
• CIFRE. Anual sunt efectuate aproape 73 de mili­oane de avorturi la nivel global – șase din zece sarcini ne­do­rite fiind oprite prin această pro­cedură. Circa 45% din acest număr total sunt făcute în condiții nesigure, majoritatea în țări aflate în curs de dezvoltare.
• COPII CU COPII. Peste 17.000 de fetițe cu vârste între 10 și 14 ani rămân gravide anual în Brazilia, potrivit statisticilor guvernamentale.

Acest articol a apărut în numărul 144 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty