La vânătoare de pisici virtuale: cum s-a extins cea mai nouă obsesie a investitorilor în criptomonede

Valoarea tuturor criptomonedelor aflate în circulație a scăzut, la mijlocul lui ianuarie, la 417 miliarde de dolari. Numai că, de data asta, este vorba despre altceva în blockchain. Sunteți pre­gătiți pentru Oferta Pisicească Inițială?

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Câteva mii de pisici digitale scoase la vânzare pe o mică avere în blockchain ar putea părea la prima vedere o glumă. Sau o tentativă de fraudă. Sau pur și simplu o idee stupidă. (Oricum, nu mai stupidă decât aceea de a cumpăra văcuțe virtuale în FarmVille sau de a alerga bezmetic prin noroaie după pokemoni.)

„Nu e niciuna dintre toate astea“, asi­gură printr-un tweet Benny Giang, co-fon­dator al CryptoKitties, un joc dezvoltat în blockchain-ul Ethereum de canadienii de la Axiom Zen, a cărui primă mi­ză este să colecționezi, crești și în­mul­țești pisici digitale caricaturizate. Lansat la sfârșitul lui octombrie 2017, era descris de un analist TechCrunch ca un joc în care folosești o criptomonedă cu o utilitate practică limitată, ether, pentru a cumpăra ceva fără absolut nicio utilitate practică. Criptoinvestitorii au avut însă o altă părere: vânzările din pri­mele două luni s-au apropiat de 20 de milioane de dolari, specimenele rare s-au cumpărat la prețuri de peste 100.000 de dolari, iar traficul intens aproape că a blocat rețeaua Ethereum. Dar să facem un pas înapoi.

PREȚUL UNEI UTOPII. Criptomonedele sunt prin preajmă de aproape un deceniu. La început a fost bitcoin, iar mai apoi ether, creație a unui programator de 19 ani din Toronto, Vitalik Buterin. Ambele plecau de la visul utopic de a crea un sis­tem financiar descentralizat, o lume în care oamenii pot plăti în deplină securitate pentru bunuri și servicii, ocolind băn­cile și metodele tra­di­ționale. De atunci au mai apărut alte aproape 1.400 de criptomonede, iar nu­mărul lor tot crește. Însă indiferent de nume, de valoa­rea lor sau de convulsiile pieței, tehnologia din spate e aceeași – așa-numitul blockchain, o infrastructură care urmă­rește, confirmă și validează tranzacțiile prin șiruri criptate de litere și numere.

Spus cât mai simplu, o rețea peer-to-peer prin intermediul căreia mai multe părți pot să transfere o valoare într-un mod sigur și transparent. Practic, tehnologia permite realizarea unui sistem care nu poate fi corupt, sabotat sau controlat de nimeni. Informația stocată în blockchain există simultan pe toate calculatoarele din sistem, ca o bază comună de date, permanent actualizată, care în­ma­gazinează toate tranzacțiile realizate vreodată. Accesul la informație este disponibil pentru toți participanții, iar activitatea în sistem este trans­parentă.

Cum o vreme îndelungată nu ai putut să cumperi nici măcar o cafea cu bitcoin, ripple, ether sau cardano, piața criptomonedelor a fost în esență specu­lativă. Unii investitori au pierdut sume uriașe în diferite escrocherii. Alții au reușit să se îmbogățească peste noapte. Luată pe sus de un val de entuziasm fără precedent, valoarea unui bitcoin a cres­­cut anul trecut de peste 20 de ori, ajun­gând la un maxim de peste 19.000 de dolari, pentru a coborî apoi la 12.000 de dolari și a trece la început de 2018 cu puțin peste 15.000 de dolari. La mijloc de ianuarie, bitcoin avea să scadă însă sub pragul de 10.000 de dolari. La o altă scară, valoarea ether a crescut și ea spec­­taculos la peste 1.100 de dolari în primele zile ale noului an, ca să scadă sub 900 de dolari la mijlocul lui ianuarie.

Numai că, în ciuda acestor fluctuații, criptomonedele și tehnologia blockchain au rămas mai degrabă ceva abstract pen­tru internautul de rând. Și cine altcineva ar putea să schimbe o astfel de per­cepție, dacă nu preferatele internetului, pisicile?

GENERAȚIA ZERO. Rețeaua Ethereum valora, la mijlocul lui ianuarie, sub 80 de miliarde de dolari, dar nu mulți dintre investitorii săi știu cu ade­vărat ce ar putea face cu banii lor digitali. Acum, lucrurile par să se schimbe. (Chiar dacă să cumperi pisici digitale nu e tocmai ceea ce s-ar putea numi cea mai bună sau de dorit opțiune de a-ți cheltui banii.) „În 2014, toată lumea vorbea despre folosirea criptomonedelor pentru plăți. Acum, cu toții vorbim des­pre CryptoKitties. Asistăm la o rescriere a poveștii, iar ăsta e un lucru bun“, declara pentru NY Times Dan Romero, managerul general al Coinbase, principala platformă de tranzacționare a criptomonedelor.

Ce înseamnă asta? Înainte de orice, că pisicile virtuale nu sunt o nouă monedă. Benny Giang, cofondator al CryptoKitties, insistă și el asupra acestui aspect și aduce în blockchain un concept nou – CryptoKitties sunt piese de colecție, unice, cu o semnătură digitală distinctă care nu poate fi copiată.

Expe­riența noastră digitală de zi cu zi ne-a obișnuit să vedem informațiile copiate fără restricții. Atunci când copiem un fișier de pe hard disk-ul calculatorului de acasă într-un server de tip cloud, de exemplu, copia și originalul sunt identice. Prin contrast, fiecare infor­mație stocată în blockchain este unică. Ceea ce înseamnă că nimeni nu poate face o copie a criptopisicii „x“, „y“ sau „z“. Dacă cineva o vrea, trebuie să o cum­pere, iar fiecare tranzacție este înre­gistrată într-un registru de tip blockchain, astfel că falsificarea dreptului de proprietate sau pierderea unei pisici este practic imposibilă.

Până în noiembrie 2018, Axiom Zen va scoate la vânzare la fiecare 15 minute câte o nouă pisică din ceea ce compania numește „generația zero“. Pisicile se pot înmulți – explicațiile oficiale pe această temă sunt excesiv de pudice și nu intră în detalii –, pot fi colecționate, vândute sau date la schimb. Cert este că, prin combinarea trăsăturilor „genetice“ primare desenate de artiștii Axiom Zen, pot rezulta nu mai puțin de patru miliarde de criptopisoi.

Descendenții tind să aibă „ADN“-ul părinților – ceea ce înseamnă că o pisică scumpă va avea un pui cu un preț pe măsură –, dar pot oricând surprinde sau dezamăgi cu trăsături mai mult sau mai puțin valoroase decât cele ale părinților lor. Prețurile sunt dictate de cerere și ofertă, iar exemplarele rare, cum sunt cele cu trăsături de vampiri, dragoni sau păsări sunt (mult) mai scumpe decât cele obișnuite.

Se estimează că există deja spre 200.000 de criptopisici în rețeaua Ethereum, la prețuri ce încep de la câțiva dolari și urcă până la peste 100.000 de dolari. Pentru că e și un business, compania percepe pentru fiecare tranzacție, indiferent de valoarea ei, un comision de 3,75%. Cel mai scump pisoi de până acum – Founder Cat #18 – s-a vândut cu 110.707 dolari. „Sunt mai mulți bani de­­cât am avut vreodată în contul meu bancar. Iar faptul că cineva i-a cheltuit pe o pisică, una digitală pe deasupra, te lasă cu gura căscată“, comenta tran­zacția Bryce Bladon, directorul de comunicare al Axiom Zen, citat de PC Magazine. Între timp, Founder Cat #18 a fost scoasă la vânzare pentru 300 de ether, adică peste 240.000 de dolari la valoarea de la mijlocul lui ianuarie a crip­to­monedei.

BLOCKCHAIN, O NOUĂ VIAȚĂ. „Ideea a fost să încercăm să dezvoltăm o apli­cație pentru blockchain care să fie inte­resantă și pentru cei mai puțin fami­li­arizați cu această tehnologie. Am vrut să facem ceva care să entuziasmeze oamenii“, explica același Bladon geneza sur­prinzătorului CryptoKitties.

Dacă e să luăm ca unitate de măsură entuziasmul pomenit de acesta din ur­­mă, jocul și-a făcut cu prisosință treaba: peste 200.000 de utilizatori în­registrați au cheltuit aproape 20 de mili­oane de dolari în mai bine de 250.000 de tran­­zac­­ții, pentru a cumpăra doar pisici de „ge­­nerație zero“. Iar prețul mediu de 72 de dolari al unei tranzacții sugerează că majoritatea jucătorilor au vrut să se distreze – nu neapărat să facă speculații financiare – și că jocul și-a atins și sco­­pul de a-i familiariza pe non-geeks cu teh­nologia blockchain. Dacă vreți, cam așa cum a făcut-o Pokemon Go, la vremea lui și pe bani mai mărunți, cu realitatea augmentată.

Numai că tot acest succes a plătit la rândul său un preț care a reflectat una dintre slăbiciunile sistemului – incapaci­tatea de a se adapta la creșterea numă­rului de utilizatori/tranzacții. CryptoKitties generează peste 17% din traficul din Ethereum, iar acest lucru încetinește rețeaua și crește costurile de tran­zac­ționare. Practic, blockchain-ul Ethereum a devenit victima propriului suc­ces. Și nu e singurul caz. Ethereum poate gestiona aproximativ 15 tranzacții pe se­cundă, față de un vârf de 24.000 al Visa. Cu o capacitate teoretică între 3,3 și 7 tranzacții pe secundă, bitcoin-ul rege s-a confruntat și el cu propriii săi demoni pe măsură ce popularitatea sa a explodat, povestea culminând cu amenințări cu moartea și schisma „bastarzilor“ Bitcoin Cash și Segwit2X.

Până la urmă, CryptoKitties este un test major pentru blockchain-ul Ethereum, care ar putea duce nu doar la dezvoltarea unor aplicații care să des­că­tușeze potențialul infrastructurii, ci și la apariția unor soluții care să modifice încă o dată modul în care ne gestionăm și reprezentăm valorile materiale. De fapt, blockchain-ul încă e un pisoi la înce­putul primei dintre cele nouă vieți ale lui.

„CryptoKitties ia conceptul de valoare și îl distorsionează la extrem“, spune Russ Smith, programator și investitor în startup-uri din tehnologie. Cu alte cu­vinte, criptopisicile sunt valoroase doar pentru că internauții le consideră ca atare. Iar dacă lucrurile chiar stau așa, ce ar putea să însemne asta? Va exista un viitor în care oamenii își plătesc facturile în europisici, dolariursulețidepluș sau criptotimbre? Și mai ales, ce se va în­tâmpla dacă (sau când) credința în aceste valori digitale, oricare ar fi numele sau chipul lor, va începe să pă­lească?

 

 

Ireal, virtual, real

Dacă vi se pare că prețurile din CryptoKitties au luat-o razna, intrați în Universul Entropia, platforma MMORPG cu economie reală dezvoltată de suedezii de MindArk, locul cu cele mai mari tranzacții din istoria 2.0.

  • CRYSTAL PALACE. E o stație spațială și una dintre cele mai populare destinații pentru cei care călătoresc în jurul planetei Calypso. Proprietarul are dreptul să instituie taxe și impozite convertibile în bani buni și pe Pământ și a fost cumpărată într-o licitație din 2009 de canadianul Erik Novak, cu 333.000 de dolari.
  • CLUB NEVERDIE. Cunoscut în Entropia drept „Neverdie“, americanul Jon Jacobs și-a ipotecat casa din lumea reală și a cumpărat în 2005 un asteroid al Calypso. A plătit pentru el 100.000 de dolari și l-a transformat în Club Neverdie, o proprietate cu un club de noapte, un stadion şi un mall, care i-au adus venituri reale de circa 200.000 de dolari pe an. A vândut totul în mai multe licitaţii din 2010, cu un total de 635.000 de dolari.
  • PLANETA CALYPSO. E inorogul tuturor achiziț Cea mai mare planetă din Entropia a fost cumpărată în 2010 de dezvoltatorul de lumi virtuale SEE Virtual Worlds pentru șase milioane de dolari. În anul tran-zacției, Calypso generase venituri totale de 428 de milioane de dolari.

 

Lanțul slăbiciunilor

Ușor de anticipat, succesul peste noapte al CryptoKitties a dus la apariția la fel de rapidă a unor epigoni. Se vând animale de companie, capete desenate și chiar Luna de pe cer.

  • CRYPTO PUNKS. Vine tot din Ethereum și e prezentat ca un proiect care ar putea schimba radical modul în care ne raportăm la artă, în special cea digitală. Pe scurt, e o colecție de 10.000 de desene pixelate înfățișând capete caricaturizate de oameni. Vândute până acum la un preț mediu de 500 de dolari, desenele sunt generate algoritmic dintr-un set inițial de șabloane. Nu există două exemplare identice și pare genul de proiect care l-ar fi încântat pe Andy Warhol. Până la sfârșitul primei săptămâni din ianuarie s-au vândut imagini în valoare de aproape 660.000 de dolari.
  • LUNAR. E un proiect cu grafică 3D care împlinește promisiunea supremă a Lunii de pe cer. Suprafața selenară e împărțită în mai multe parcele, care pot fi vândute, cumpărate, date la schimb sau făcute cadou. Încet-încet, prețurile au trecut de 15.000 de dolari pe lot. Deocamdată nu se știe dacă vor apărea și cum vor fi rezolvate eventualele conflicte de proprietate cu deținătorii terenurilor cumpărate de la Dennis M. Hope, autoproclamatul stăpân de drept peste Lună, Marte, Venus, Mercur și Io – una dintre lunile lui Jupiter.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

 

de Romulus Deac