Jucăriile cu inteligență artificială ar putea ajunge în următorii 15 ani mai inteligente decât părinții care le cumpără pentru copiii lor

Jucăriile cu inteligență artificială ar putea ajunge în următorii 15 ani mai inteligente decât părinții care le cumpără pentru copiii lor, spune un scenariu din piață. Dar asta să fie cea mai mică problemă!

„Elf on the Shelf“, agentul sub acoperire al lui Moș Crăciun, pe care părinții duplicitari îl mută prin diferite locuri din casă pentru a-și „spiona“ copiii și a-i șantaja să fie cu­minți tot anul, ar putea să devină o realitate. Numai că locul de acum al armatei de spiriduși ai Moșului, cantonați între ghe­țu­rile de la Polul Nord, va fi luat de corpora­țiile multinaționale din industria jucăriilor.

Barbie, frumoasa cea urâtă

Prefixul „smart“ pare să se lipească de orice zilele acestea. Avem telefoane și televizoare inteligente, dar avem și pixuri sau prăjitoare de pâine aparent la fel de inteligente. De multe ori însă, asta nu înseamnă și că tehnologia în cauză este într-adevăr mai bună, ci mai degrabă doar că vine la un preț mai mare. O jucărie inteligentă poate învăța, își poate ajusta modul în care interacționează cu utili­zatorul, poate reacționa la stimuli externi și se poate comporta conform tiparelor programate.

Una dintre primele încercări a fost „My Friend Cayla“, o linie de păpuși produse de Genesis Toys care puteau interacționa și vorbi cu micii lor parteneri de joacă. Pentru a face asta, păpușile foloseau o tehnologie de recunoaștere a vocii și căutau pe internet răspunsuri la întrebările puse de copii, dându-le replica în timp real. Apărute pe piață încă din 2014, au fost desemnate drept jucăria inovatoare a anului de London Toy Industry Association, intrând ra­pid în topul zece al vânzărilor comercian­ților europeni de profil. Din păcate, păpușile și înregistrau tot ce se spunea în jurul lor și s-au dovedit relativ ușor de piratat. Auto­ri­tățile germane le-au catalogat drept un risc pentru securitatea familiilor, recomandân­du-le părinților să le distrugă. Începând cu 2017, compania a încetat să le mai vândă.

Apoi a apărut și Hello Barbie, a celor de la Mattel, o păpușă care folosea inteligența artificială (AI) pentru a „cunoaște“ copilul, dezvoltând apoi un profil specific de comunicare, adaptat personalității acestuia. „Înspăimântător“, a reacționat The Washington Post. „Nu e doar înspăimântătoare. E și o amenințare pentru siguranța copiilor“, com­pleta The Daily Beast. Odată ce copilul îi vor­bea, păpușa înregistra conversația și o transmitea către serverele ToyTalk, o companie din San Francisco prin intermediul căreia Mattel îi insufla viață și lui Hello Barbie. Un software de recunoaștere a vorbirii convertea conținutul audio în text, iar un alt software cu inteligență artificială selecta anumite cuvinte-cheie pentru a-i su­gera păpușii un răspuns dintr-o bază de peste 8.000 de replici imaginate de o echipă de scriitori. Totul în mai puțin de o secundă!

Pentru a nu uita nimic, Hello Barbie avea construită în cloud și o bază de date despre preferințele și obiceiurile copiilor, o selecție de cuvinte-cheie extrase din discuțiile copii­lor fiind canalizate spre o bază de analiză a trendurilor consumatorilor. A fost retrasă și ea de pe piață, în urma unei vaste campanii de protest desfășurate sub sloganul #HellNoBarbie.

Între timp, tehnologia a progresat semnificativ, iar experții sunt de părere că jucă­riile animate de algoritmi cu inteligență arti­ficială vor deveni o componentă-cheie a mo­dului în care copiii învață și se dezvoltă. „Fără urmă de îndoială, lumea în care vor trăi acești copii va fi o lume îmbunătățită de inteligența artificială, iar aceasta este extrem de importantă pentru societate, fie că ne place sau nu“, spune Richard Gottlieb, chief executive officer (CEO) al Global Toy Experts, o firmă de consultanță în industria jucăriilor. Dacă e să ne uităm la cifre, segmentul jucăriilor cu inteligență artificială crește rapid și ar putea ajunge la 18 miliarde de dolari până la sfârșitul anului viitor.

În acest moment, pe piață există o mare varietate de jucării inteligente și gadgeturi AI prietenoase pentru copii, cum ar fi simpaticul robot Anki Cosmo, robo-cățelușul dresabil Aibo sau chiar ediția pentru copii a Amazon Echo Dot. Practic, nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a pă­trunde în lumea jucăriilor (inter)conectate. Chiar dacă majoritatea acestora pot avea un rol benefic în procesul de învățare al copiilor, ele vor continua să (re)prezinte riscuri semnificative atât timp cât nu sunt concepute avându-se în vedere confidenția­litatea și siguranța datelor utilizatorilor.

Legături primejdioase

Dacă sunt pro­iectate corect și cu supravegherea corectă, jucăriile inteligente pentru copii ar putea deveni resurse incredibile pentru dezvol­tarea acestora, spune și Kay Firth-Butterfield, head of artificial intelligence and machine learning din cadrul World Economic Forum. Cu toate acestea, dacă nu luăm măsurile de precauție adecvate, acestea ar putea deveni instrumente de supraveghere utilizate pentru a înregistra fiecare mișcare și fiecare cuvânt al copiilor, împreună cu tot ceea ce se face și se spune în jurul lor, adaugă ea.

Dacă faci o căutare pe Google cu „sigu­ranța jucăriilor inteligente“, rezultatele pot părea destul de îngrijorătoare. Volumul de articole despre cât de ușor este să piratezi o jucărie care folosește conexiuni Bluetooth sau Wi-Fi i-ar putea dezamăgi pe orice părinte. Dar de ce ar vrea cineva să detur­neze jucăria unui copil?

CloudPets este o jucărie de pluș care permite familiei și prietenilor să trimită mesaje unui copil, mesaje redate printr-un difuzor încorporat. Vine sub formă de câine, iepu­raș, pisică sau urs și, așa cum au demon­strat-o deja cei de la Witch?, e destul de simplu să îi preiei controlul și să o faci să re­dea alte (și alte tipuri de) mesaje vocale. Inginerii platformei au spart versiunea „pisoi“ și au folosit-o apoi pentru a face mai multe cum­părături online, prin comandă vocală către un dispozitiv Amazon Echo aflat în apro­pierea jucăriei. Din câte mai arată aceștia, s-au putut conecta la conexiu­nea Bluetooth nesecurizată a CloudPets chiar și din afara clădirii în care s-a desfă­șurat testul, direct din stradă.

„Astfel de jucării conțin de obicei senzori, microfoane, camere, componente de stocare a datelor și alte capacități multimedia – inclusiv recunoașterea vorbirii și op­țiu­nile GPS“, subliniază FBI într-un avertisment către părinți, atrăgând atenția că pot fi reprogramate pentru a funcționa ca dispozitive de supraveghere permanentă, 24/24 de ore, sau pentru a-i înregistra video/audio pe copii, fără ca adulții din jurul lor să își dea seama.

Un alt gen de supraveghere 24/24 de ore există însă deja. Și e făcută nu de puține ori chiar cu acordul părinților. Piața de publi­citate orientată către copii este o industrie de miliarde de dolari, iar companiile de marketing construiesc profilul publicului-țintă încă de la o vârstă fragedă, pentru a le vinde mai bine produse în continuare.

„Tehnologia publicitară colectează o cantitate semnificativă de date personale despre copii în timpul pe care aceștia îl petrec online. În medie, vorbim de peste 72 de milioane de puncte de date despre un copil, înainte ca acesta să împlinească vârsta de 13 ani“, detaliază Dylan Collins, CEO al Super Awesome – companie care încearcă să creeze un internet sigur pentru copii prin dezvol­tarea de soluții tehnologice care opresc colectarea de date și urmărirea online.

Când companiile de tehnologie le încalcă intimitatea și confidențialitatea pentru a colecta date în scopuri de marketing, copiii sunt supuși unui grad de risc, arată un raport UNICEF, potrivit căruia publicitatea direcțio­nată către copii poate compromite dezvol­tarea lor sănătoasă. Reclamele digitale îi vizează tot mai mult pe copii și pot avea pe termen lung efecte precum obezitatea in­fantilă, afectarea imaginii de sine sau consu­mul de produse din tutun, de marijuana și de alcool, avertizează aceeași sursă.

Imaginarul cel real

Popularitatea (tot mai) crescândă a jucăriilor AI ridică însă și câteva întrebări de natură etică. O mare parte a dezvoltării unui copil constă în capacitatea sa de a se angaja în jocul crea­tiv, în care imaginația este cea mai importantă jucărie pe care acesta o deține. E și motivul pentru care mulți experți în dezvoltarea copiilor preferă așa-numitele jucării „deschise“ – cum ar fi cărămizile de tip Lego sau păpușile –, în detrimentul celor AI, programate rigid. În mâinile unui copil, chiar și o cutie de carton poate fi un castel de zâne, o corabie de pirați sau o rachetă către Lună. Iar pentru psihologii care stu­diază jocul copiilor, marea îngrijorare nu este că inteligența artificială i-ar putea face să-și imagineze lucruri exagerate.

Dimpo­trivă, se tem că imaginația lor ar putea avea de suferit. „Prietenii imaginari nu impun limite sau constrângeri. Copiii le schimbă adesea vârsta, aspectul, genul, prioritățile sau interesele. În cazul unei jucării precum Hello Barbie, personalitatea acesteia este limitată din start prin programare, la fel și interacțiunea. Poate fi foarte nostim, dar e cu siguranță mai puțin creativ și interactiv decât jocul cu cineva/ceva ce poate fi orice și oricum îți poți dori tu să fie“, nuanțează Tracy Gleason, profesoară de psihologie la Wellesley College (Massachusetts, SUA).

Alți psihologi avertizează că jucăriile AI, în special roboții umanoizi, ar putea avea un impact profund asupra modului în care copiii vor percepe și își vor construi relațiile interumane. Pentru a observa cum reacțio­nează la tehnologii ce pot lăsa impresia de viață, roboticienii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au lăsat mai mulți copii să se joace cu doi roboți cu trăsături umanoide. Aceștia nu erau capabili să vor­bească cu micii lor tovarăși de joacă, dar interacționau cu ei prin contact vizual, gesturi și expresii faciale. La sfârșit, majoritatea copiilor erau convinși că roboții pot asculta, simți, că le pasă de ei și că sunt capabili să își facă prieteni. Și asta, chiar și după ce echipa de cercetători le-a arătat cum func­țio­nează și chiar i-a lăsat să-i contro­leze.

Cum o jucărie care se poate împrieteni cu un copil are un potențial comercial greu de ignorat, e de așteptat ca inteligența artificială să fie tot mai simpatică, empatică și prietenoasă. „Se vor naște astfel legături emoționale din ce în ce mai puternice. Iar pentru unii copii, prietenii artificiali ar putea să înceapă să-i înlocuiască pe cei reali. Dacă ai pe cineva care te ascultă de fie­care dată și poți vorbi tot timpul cu el, de ce să mai încerci să-ți faci prieteni?! Familia și prietenii ne pot enerva, provoca sau deranja, în vreme ce o jucărie AI va fi tot timpul drăguță cu noi“, avertizează Noel Sharkey, profesor al Universității din Sheffield (Anglia), pionier al roboeticii (etica robo­ților).

La rândul său, Peter Kahn Jr., psiholog al Universității Washington, din Seattle (SUA), atrage atenția că genul acesta de prietenie ar putea duce la ceea ce el numește o rela­ție de dominație, în care copilul este nu doar cel care cere tot timpul, dar și cel care este răsplătit de fiecare dată, fără a simți vreo responsabilitate față de robot. Iar un astfel de raport de forțe, adaugă el, este nesănătos pentru dezvoltarea sa morală și emoțională. Pentru că abuzul de putere e la doar un pas distanță. Ceea ce nu mai e o joacă de copii.

Acest articol a apărut în numărul 141 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty