Istoria banilor – de la schimburi în natură, la plăți digitale (P)

Se spune că istoria banilor se confundă cu însăși istoria omenirii. Înainte să apară banii ca instrument în sine, au existat schimburile în natură, socotite în funcție de valoarea bunurilor respective. A fost nevoie însă de folosirea unor etaloane, pentru a se evita subiectivitatea comparațiilor dintre produse și, mai târziu, servicii.

Apariția banilor stă chiar la baza dezvoltării societății moderne, căci a permis oamenilor să își depășească statutul de supraviețuitori. De la goana după resurse din fiecare zi, s-a ajuns la mai multă stabilitate și la recunoașterea performanțelor, abilităților și capacităților de management. Implicit, s-au conturat mai puternic clasele sociale, iar dinamica banilor a permis legătura mai ușoară între diverse popoare.

Cum a început total în materie de bani

Trocul a reprezentat prima formă de comerț, deci implicit de schimburi ale unor valori care aveau însemnătate financiară. Așadar, primii bani ai omenirii ar putea fi considerați a fi sarea, condimentele, ceaiul, cerealele și animalele de fermă. Cu circa 4-5 milenii în urmă, în Mesopotamia, s-au pus bazele sistemului bancar actual: templele și palatele erau depozite sigure pentru păstrarea bunurilor – inclusiv metale prețioase și produse agricole.

Trecerea spre instrumente monetare a fost realizată mai târziu. Cu aproximativ 3200 de ani în urmă, schimburile comerciale din China erau realizate folosindu-se cochilii de scoici. O variantă interesantă de bani „primitivi” este cea de pe insula Yap – în Arhipelagul Carolina, în vestul Oceanului Pacific, acum unul din cele patru state ale Statelor Federale ale Microneziei. Acolo existau monede din piatră, unele extrem de masive, cântărind până la 5 tone. Dacă acum ne ținem banii protejați, acești bani erau ținuți în fața casei, ca dovadă a averii, deci și a statutului social.

Au existat și alte forme neobișnuite de bani, precum colți de câine sau alte obiecte din natură. Exploatarea tot mai mare a metalelor a permis trecerea la bani realizați din astfel de materiale, inclusiv monede propriu-zise, începând cu anii 640-630 î.Hr., în zona Asiei și în Grecia Antică. De-a lungul secolelor, monedele au devenit tot mai bine realizate.

Evoluția instrumentelor monetare

Liderii regionali (regi, împărați, domnitori etc.) au folosit banii inclusiv pentru a-și arăta supremația, căci monedele făceau referire la conducător, prin afișarea feței acestuia sau a altor elemente de identificare. Așadar, banii au devenit și un instrument politic. Aurul și argintul erau folosite în mod special pentru monede, însă nevoia de diviziuni cât mai reduse a determinat utilizarea altor materiale mai puțin prețioase. Cu timpul, s-a trecut de la valoarea propriu-zisă (cea a materialelor), la valoarea indusă de simbolistica instrumentelor monetare, așa cum este acum în lumea modernă.

Banii de hârtie au apărut în China încă din anii 900, iar această invenția a ajuns în Europa multe secole mai târziu. Marco Polo a prezentat europenilor banii de hârtie, dar numai inventarea tiparului din anul 1450 a făcut posibilă multiplicarea bancnotelor la scară largă. În tot acest timp, bunurile continuau să reprezinte monedă de schimb, mai mult sau mai puțin, în funcție de regiune și de perioadă. În timpul colonizării Americii, tutunul a devenit monedă în Virginia, înainte de a fi folosite alte metode de schimb și plată.

Banii în lumea contemporană

Secolul al XX-lea a adus schimbări semnificative în societate, inclusiv în ceea ce privește banii. Tehnologia a permis introducerea cardurilor bancare, care au revoluționat modul în care ne raportăm la instrumentele financiare. Mai nou, cardurile au ajuns la rândul lor digitale, fără a mai avea nevoie neapărat de un suport fizic – le putem păstra și folosi pe smartphone, plătind cu acestea nu doar online, ci și la POS, contactless (prin NFC).

O cantitate impresionantă de bani este tranzacționată în prezent și pe piața de cryptomonede, care a deschis calea spre banii digitali. Bitcoin și alte astfel de monede devin acceptate inclusiv de instituții importante din lumea financiară mondială, iar reglementarea lor este tot mai intensă.

Din ce în ce mai mult, banii fizici nu ne mai sunt atât de utili, ba chiar putem folosi exclusiv mijloace electronice, după cum se observă trendul în unele state mai dezvoltate din nordul Europei. Totul ține, desigur, și de cultura locală, de modul în care oamenii aleg să se raporteze la bani. Unii își doresc să interacționeze fizic cu ei, alții preferă cardurile și aplicațiile de mobile banking, considerând că o astfel de abordare asigură confort și siguranță depline.

Tot mai multe companii de retail din diverse domenii acceptă plăți digitale, iar diversitatea este cuvântul de ordine. De exemplu, pe platforma de jocuri de casino player.ro se pot efectua depuneri și retrageri direct cu carduri Visa și Mastecard, dar și prin alte instrumente moderne precum Revolut, Skrill, Neteller sau Apple Pay.

Pentru că numerarul este preferat de unele persoane, se acceptă și soluții hibrid – depuneri cash prin Paysafecard, OKTO.Cash sau chiar direct în sălile Player. Legătura dintre bani în format fizic și bani în format digital nu a fost niciodată mai simplă și mai rapidă.

Evident, o astfel de abordare este firească în comerțul modern, întâlnită tot mai des, pentru ca orice client să poată plăti repede și comod, în funcție de preferințele sale. Un mare câștig al digitalizării este faptul că putem transfera bani atât de simplu și de rapid, ba chiar îi putem schimba între orice valute internaționale. În România, cele mai multe bănci cu activitate semnificativă au aderat la sistemul de Plăți Instant, iar plățile ultrarapide în euro devin de asemenea o realitate în Uniunea Europeană, chiar și fără utilizarea cardurilor bancare.