Ionuț Dumitru, Raiffeisen: Inflația e în creștere, iar eșecul campaniei de vaccinare pune toate eforturile sub semnul întrebării

România poate raporta o creștere eco­no­mică fără precedent, de 15-20% în al doilea trimestru al anului, în contextul bazei de raportare foarte reduse, estimează Ionuț Dumitru (42 de ani), economistul-șef al Raiffeisen Bank. În plus, atrage el atenția, inflația e în creștere, iar eșecul campaniei de vaccinare pune toate eforturile sub semnul întrebării.

NewMoney: Comisia Europeană și-a îmbu­nă­tățit semnificativ prognoza privind economia României și prevede o creștere de 7,4% în 2021. Premierul Florin Cîțu plusează și spune că se așteaptă la o creștere de două cifre, adică peste 10%. Din calculele dum­nea­voastră, cât de justificat e acest optimism?

Ionuț Dumitru: Prognoza noastră (făcută de Raiffeisen Bank, n.r.) este 7,5% pentru tot anul. În trimestrul al doilea, într-adevăr, sunt șanse foarte mari să avem o creștere de două cifre, noi o estimăm între 15 și 20 de procente față de aceeași perioadă a anu­lui tre­cut. Dar să nu uităm că în al doilea trimestru al anului trecut am avut o cădere brutală a activității economice. Aș spune, deci, că nu trebuie să ne entuzias­măm prea tare, dar nici să fim prea conservatori când vom vedea creșterea econo­mică din trimestrul al doilea, care va fi foarte mare. Nici creș­terea economică anuală de 7,5% nu tre­buie tratată așa, trebuie privită în contextul de anul trecut, când am avut o scădere, o contracție a economiei de 3,9%. Nu e nimic senzațional. Este efectul de „bază“, faptul că ne raportăm la o bază scăzută.

Prețuri sub presiune

– De la 1 iulie s-au scumpit gazele, energia electrică, la 1 august sunt așteptate și alte scumpiri, în transportul bucureștean, iar o sumă de produse de folosință îndelungată au deja prețuri mărite față de începutul anului. Cum va arăta rata inflației la sfârșitul anului?

– Noi vedem inflația în jur de 5% la finalul anului, sunt riscuri să fie chiar mai mare. Probabil vom vedea un salt al inflației foarte spectaculos când vor fi publicate ci­frele pentru luna iulie, din cauza creșterii prețului la gaze cu 15-20%, scumpirii combustibililor… E și o tendință de creș­tere a prețurilor la nivel global, la materii prime, din cauze multiple. O cauză ține de re­ve­nirea foarte puternică a cererii, la ni­velul economiei globale. Peste tot, econo­miile cresc repede, iar asta pune presiune și pe prețuri.

Asistăm și la o lipsă a capaci­tății ofertei de a se adapta unei cereri foarte sus­ținute în timp scurt, capacitățile de producție probabil că se adaptează mai greu la o astfel de cerere, dar ușor-ușor ar trebui să asistăm și la o revenire a ofertei.

Probabil că mai sunt și factori legați de blo­caje în aprovizionare și, nu în ultimul rând, a intervenit probabil și un factor su­biectiv. Mulți producători care anul trecut au sufe­rit pierderi mari încearcă să le recupereze parțial prin mărirea artificială a prețurilor. Pentru că nu există niciun factor fundamental care să justifice o dublare a prețu­lui la produse din metal, precum tabla, la materiale de construcții în gene­ral. Un alt exemplu este că în doar câteva luni prețul îngrășămintelor chimice s-a du­blat, ceea ce pune o presiune mare și pe pre­țul alimentelor.

– Alte presiuni inflaționiste vin din creșterea cursului de schimb, a prețului petrolului și a costului transportului maritim. La ce să ne aș­teptăm în a doua parte a acestui an, am putea vedea creșteri importante ale prețu­rilor la produsele importate?

– Greu de spus. Probabil, aceste creșteri se vor mai tempera, pentru că oferta se reface și vor fi greu de susținut creșteri atât de mari. Cererea și-a revenit, dar nu e nimeni irațional să plătească prețuri absurde și spun asta pentru că la anumite categorii de produse prețurile sunt absurde în momentul de față, nu au nicio legătură cu realitatea.

– În același timp, inflația a ajuns la un nivel-record în Statele Unite ale Americii. De asemenea, Ma­rea Britanie a anunțat un nivel-re­cord. Ar putea să apară efecte și la noi?

– Sigur că da, trăim într-o economie glo­bală. În plus, importăm destul de mult. Deficitul comercial a crescut la noi semni­ficativ și, în consecință, deficitul de cont curent se duce către 6,5% din produsul intern brut anul acesta. Atenție! Noi suntem un caz singular, cu deficite foarte mari de cont curent, în condițiile în care celelalte țări din regiunea noastră au surplusuri. Noi importăm foarte mult și, evident, prețurile de import ne influențează. Faptul că avem inflație foarte mare în Statele Unite, de pildă, că avem inflație foarte mare și în Europa e evi­dent că ne influențează și nouă deficitul comercial. Deci, la noi, prețurile vor avea o presiune din aceste costuri de import.

Miza rectificării bugetare

– Ținând cont de eventualitatea creșterii inflației, dar și de creșterea economică pu­ternică din acest an, la ce vă așteptați în pri­vința deficitului bugetar? Poate fi mai mic decât nivelul-record prevăzut în buget?

– În condițiile în care economia crește mult mai rapid decât se prognoza inițial, să nu uităm că bugetul a fost proiectat cu 4,3% și noi discutăm acum de 7,5%, adică o creș­tere aproape dublă, ar fi complet imprudent și irațional să creștem și cheltuie­lile, astfel încât să rămânem într-un deficit de 7,2%, cât era prevăzut inițial. Veniturile sunt mai mari decât așteptările pentru că ai o creștere economică mult mai mare, așa că e normal să ai și venituri mai mari decât ai bugetat, dar asta nu înseamnă că trebuie să crești și cheltuielile, ca să ră­mână același deficit. Deficitul bugetar ar trebui să fie mult mai mic. Trebuie să fim foarte atenți la rectificarea bugetară, să ve­dem dacă nu cresc cheltuielile și dacă se re­duce deficitul bugetar.

– Poate ajunge produsul intern brut al Ro­mâ­niei în 2021 la valoarea din 2019?

– Probabil că am depășit-o deja. Dar trebuie să vedem imaginea de ansamblu. Noi am avut un an 2020 foarte prost, urmat de un 2021 care a adus recuperare. Dacă pri­vim la acest context, lucrurile nu mai par senzaționale. Anul acesta nu avem decât o recuperare rapidă după o scădere foarte bruscă în 2020.

– Pe piața muncii încep să apară semnele unei crize de forță de muncă, o criză care va împinge salariile în sus. Cu ce efecte?

– Au reapărut discuțiile pe care le-am avut în ultimii mulți ani de zile, legate de lipsa forței de muncă calificate. Asta este o pro­blemă structurală, ne confruntăm cu ea de mulți ani și ne vom mai confrunta mulți ani. Rezolvarea acestei probleme ține de re­­forme profunde: stoparea migrației, poate chiar reîntoarcerea unora dintre cei care au plecat și muncesc în alte țări, sti­mu­larea demografiei, o reformă în edu­ca­ție, o reformă în sănătate, care să atragă o forță de muncă mai mare ca dimensiune, dar și mai bine pregătită, și mai productivă. Nu se poate întâmpla de azi pe mâine, dar trebuie să se întâmple odată și odată. Dacă ne culcăm pe-o ureche și spunem că sunt reforme cu bătaie lungă, iar noi trebuie să ne vedem de presiunile pe termen scurt, vom discuta despre aceleași probleme și peste 20 de ani. Ca să avem o rezolvare peste niște ani, ar trebui să începem să cău­tăm soluții astăzi.

– Ce efecte va avea un previzibil val patru al pandemiei, în toamnă?

– Din păcate, procesul de vaccinare, la noi, merge nu foarte prost, ci extraordinar de prost! Dacă ne uităm pe ultimele cifre, vaccinarea a încetinit foarte, foarte mult. Suntem la coada clasamentului, doar Bulgaria e mai jos decât noi la număr de persoane vaccinate raportat la populație. Procesul în sine, de vaccinare, e în ultima perioadă un eșec. Și asta ne expune foarte mult la ur­mătorul val, care, vrem nu vrem, va veni și la noi. Avem niște factori care ne prote­jează totuși: faptul că vacci­na­rea a mers mai bine în mediul urban, unde mobilita­tea este mai mare. În orașele mari, în gene­ral, oamenii s-au vaccinat în număr mai mare.

Vaccinarea a mers foarte prost în me­diul rural, unde și mobilitatea e mai mică și nu e neapărat un risc foarte mare acolo. Iar o bună parte din populație pro­babil că nu mai e în România. Cel puțin trei-patru mili­oane au plecat. Și nu avem nicio statistică reală privind numărul de per­soane imunizate pe cale naturală, ca să tragem o concluzie realistă privind rata de imunizare. Dar faptul că vaccinarea merge prost… asta e o realitate. Nu prost, foarte prost, ne-am depărtat enorm de celelalte state din Europa.