Interviu: Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, le recomandă autorităților să rămână cu ochii pe cheltuielile publice

Dacă pandemia nu revine în forță, sunt șanse ca economia României să crească mai mult chiar decât estimează guvernul, cu peste 5%. Prognoza economis­tu­lui-șef de la Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru (41 de ani), recomandă autorităților să rămână cu ochii pe cheltuielile pu­blice, ținând cont de factura deja ridicată cu salariile din sectorul bugetar.

NewMoney: Bugetul pe 2021 prevede atât venituri ceva mai mari decât în anul prece­dent, cât și cheltuieli mai ridicate. Cu toate acestea, opoziția susține că e vorba de un bu­get de austeritate. Putea fi altfel? Cum vedeți dumneavoastră cifrele din bugetul pe 2021?

Ionuț Dumitru: Nu se poate vorbi de austeritate după ce am avut ani la rând creș­teri foarte rapide ale veniturilor în sectorul public și o creștere masivă a deficitului bugetar. Acum, când trebuie să ținem sub control cheltuielile bugetare, salariile și pen­siile doar au fost plafonate. Asta nu se poate numi austeritate, ci mai curând o abordare mai rațională, începem ajustarea deficitului, care ajunsese la un nivel foarte ridicat, aproape 10% din PIB (produsul intern brut, n.r.) în 2020. În termeni simpli, anul trecut încasam 100 de lei și mai cheltuiam încă 30 de lei pe lângă, din bani îm­prumutați, ceea ce este nesustenabil pentru orice om rațional. Corecția deficitului trebuie făcută, și încă de urgență.

Posibilitate: deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut

– Ținta de deficit de 7,1% riscă să fie depă­șită, din punctul dumneavoastră de vedere?

– Asistăm în continuare la incertitudini destul de mari, pandemia încă e prezentă. Sunt semnale pozitive pe partea de vaccinare, dar încă există riscuri la orizont. Sunt șanse foarte mari, din informațiile pe care le avem acum, ca economia să-și revină foarte rapid anul acesta. Noi (Raiffeisen Bank, n.r.), de exemplu, ne-am actualizat prognoza de creștere economică la 5,2%. Față de 4,2%, prognoza anterioară. Într-un context în care economia crește mai rapid decât așteptările, e clar că și veniturile cresc mai mult. Ca să fie clar: bugetul a fost construit pe o creștere economică de 4,3%; veniturile au fost un pic subevaluate, iar la o creștere economică mai mare, e clar că și veniturile vor fi mai mari.

Pe partea de cheltuieli, cel mai important este în ce fel vom executa ce este prevăzut în bugetul pe anul acesta. Odată ce înghețarea salariilor și a pensiilor e deja legiferată, nu văd de ce nu am putea să ținem sub control aceste cheltuieli și să închidem anul, pe partea de cheltuieli, așa cum ne-am propus. În final, am putea avea chiar un deficit bugetar mai mic decât cel prevăzut! Încă o dată, sunt, totuși, incertitudini mari privind evoluția pandemiei, iar lucrurile se pot schimba.

– Comisia Europeană a anunțat deja că va permite deficite mai mari și anul viitor…

– Comisia Europeană și-a mai flexibilizat atitudinea, probabil în contextul pandemiei. Dar trebuie spus un lucru foarte clar: spre deosebire de marea majoritate a statelor din Europa, la noi, deficitul are mai degrabă o componentă structurală. Creș­terile de pensii și de salarii din anii anteriori, reducerile de taxe ne-au adus aici, nu pandemia în sine. Cele mai multe state eu­ropene au avut deficite mari anul trecut pentru că au stimulat economia să treacă mai ușor peste această pandemie. La noi, cauza principală trebuie s-o căutăm înce­pând cu 2016, 2017, 2018, 2019, când noi am tot crescut cheltuielile, iar veniturile au fost micșorate de reducerile de taxe. De altfel, România este și singura țară din Uniunea Europeană care are o procedură de deficit excesiv deschisă. Și asta cred că spune multe.

– Guvernul anunță alocarea celor mai mari sume pentru investiții publice din toată istoria postdecembristă. Este acest record, mă­car pe hârtie, suficient pentru nevoile de in­vestiții ale României?

– Creșterea sumelor alocate lucrărilor mari, investițiilor, e un aspect pozitiv în acest buget. De la plan la execuție pot fi însă diferențe mari. O abordare corectă, din punctul meu de vedere, ar fi să se mi­zeze mai mult pe fonduri europene, pentru că nu este spațiu bugetar. Dacă vei cheltui bani din surse proprii, vei avea impact sută la sută în deficitul bugetar. Dacă vei cheltui din surse europene, impactul va fi doar pe partea de cofinanțare, mult mai mic. Să vedem și cât anume din aceste fonduri europene vom reuși să atragem.

Administrație cu salarii ca-n Vest

– Premierul Florin Cîțu a anunțat restruc­turări în multe sectoare de stat. Pot ele pe ter­men lung se ducă la o cheltuire mai efi­cientă a banului public?

– În momentul în care ai un deficit de 10% din PIB, cum am avut anul trecut, și ești obligat să revii rapid, în trei-patru ani, la 3%, adică trebuie să faci o ajustare de 7% din PIB, cred că trebuie să te uiți la tot ce înseamnă buget. Și la cheltuieli, și la venituri. Acolo unde se pot eficientiza lucrurile, trebuie să o faci. Dacă ne referim strict la partea de salarii, ele au ajuns la 12% din PIB după standarde UE, semnificativ mai mult decât media europeană. În condițiile în care resursele noastre bugetare sunt mult mai mici decât cele din Europa Occi­dentală: colectăm 27% din PIB taxe și impozite, față de media europeană de 40%. E absolut clar că factura socială legată de salarii nu poate fi susținută de la buget. În acest context, trebuie să ne uităm ce este în spatele acestei facturi foarte mari. Evident, e un produs între doi factori: numă­rul de salariați și salariul mediu.

Dacă ne raportăm la nivelul populației sau la numă­rul de angajați din economie, suntem la coada clasamentului ca număr de funcțio­nari. Dacă ne raportăm la numă­rul de an­ga­jați care plătesc taxe și impo­zite, am fi peste media europeană. Este evident, pe de altă parte, că, în interiorul sec­torului public, sunt domenii unde este excedent de personal și domenii în care e deficit de personal.

Problema majoră e celălalt factor, salarizarea în sine, iar cifrele cred că vorbesc de la sine. Avem o salarizare generoasă în administrația publică: diferența față de salariul mediu din sectorul privat e de 60-70% în favoarea angajaților la stat. Un asemenea decalaj nu mai găsim nicăieri în Europa.

În termeni relativi, raportat la media pe economie, salariul din adminis­trația pu­blică din România a ajuns să fie cel mai mare din Europa. Dacă ne uităm la termeni absoluți, salariul mediu net în euro, avem în administrația publică din Ro­mânia salarii mai mari decât în toate țările din jurul nostru, inclusiv Polonia, Cehia, Ungaria. Dacă ajustăm și cu puterea de cumpărare și ținem cont de faptul că prețurile din Ro­mânia sunt mai mici decât media euro­peană, vom ajunge la concluzia că admi­nistrația publică din România, în termeni de putere de cumpărare, are venituri mai mari și decât în unele dintre statele din ves­tul Europei, din zona euro. Concluzia: pro­blema facturii mari cu salarizarea în sec­to­rul public ține mai degrabă de sche­ma de salarizare, foarte generoasă raportat la pu­te­rea economiei.

– Ce impact general va avea degradarea unor companii private din domeniile afectate de criză?

– Depinde foarte mult de cum va evolua pan­demia. Din informațiile pe care le avem acum, sunt motive de speranță. Vaccina­rea merge bine în România prin compa­rație cu alte state UE, ceea ce ne dă spe­ranțe, înseamnă că avem o șansă ca economia să crească rapid. Am văzut deja în tri­mestrul IV 2020 o creștere mult mai mare decât așteptările. În acest context, e de aș­teptat ca și agenții economici să be­ne­fi­cieze, chiar dacă nu toți. Sunt sectoare care vor rămâne afectate, nu vom avea o revenire uniformă în toate sectoarele. Anul trecut, veniturile disponibile din economie nu doar că au recuperat toată perioada de în­chidere, din martie-aprilie, ci, la finalul lui 2020, erau chiar mai sus decât înainte de pandemie, chiar dacă ajustăm și cu in­flația.

Dobânzi în creștere

– ROBOR e în creștere de câteva ședințe în­coace. La ce să ne așteptăm în privința dobânzilor bancare atât pentru credite, cât și pentru depozite?

– Din perspectiva dobânzilor trebuie să înțelegem contextul economic în care ne aflăm. Anul trecut, din cauza pandemiei, peste tot în lume, dobânzile au scăzut la minime istorice. Și la noi a fost la fel. BNR a redus dobânda, am văzut minime isto­rice și la noi. Evident că odată ce economiile își revin rapid, inflația va începe să crească. Și vedem deja că în ianuarie a crescut. Dintr-o cauză exogenă, prețurile la electricitate. Dar, pe măsură ce economia își revine, evident că presiunile in­flaționiste încep să re­apară. Și, în contextul ăsta, e de așteptat ca dobânzile să crească peste tot în lume, nu doar în România. Odată ce revenim la normalitate eco­no­mică, asta va însemna și dobânzi mai mari.

Acest articol a apărut în numărul 111 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly