Internet doar pentru recreere: sub 10% din români folosesc internet bankingul

Băncile fac primii pași în direcția digita­lizării serviciilor, însă apetitul mic pentru investiții în tehnologie este lesne de înțeles dacă luăm în considerare „speci­fi­cul local“. Sub 10% din populație folo­sește internet bankingul, iar atunci când vine vorba de produse mai sofisticate, procentul nu trece pragul „erorii de statistică“.

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

România mai are mult până departe, cel puțin atunci când vine vorba despre servicii bancare digitale. Deși în marile orașe, online bankingul, cel puțin, pare a fi un serviciu des folosit, statisticile europene conturează o cu totul altă realitate. Doar 7% din populația României utiliza, la nivelul anului trecut, internet bankingul, devansând doar Bulgaria (5%) la acest capitol, reiese din datele Eurostat, biroul de statistică al UE. În țările nordice, procentul se apropie de 90%, iar media euro­peană este la 51%. Dacă e să facem un pas mai departe, doar 2% din ro­mâni au realizat cel puțin o activitate ban­cară online, cum ar fi un transfer de bani, față de 14% media europeană.

Prin urmare, serviciile bancare ale viitorului se confruntă cu o problemă de tipul oul sau găina. Care ar fi masa critică de clienți care să impulsioneze băncile să își redeseneze procesele? Cât și unde ar trebui să investească băncile, în special în România, țară în care jumătate din po­pu­lație trăiește în mediul rural și unde continuă să existe mari lacune în ceea ce privește educația financiară?

ING, ai cărei clienți generează peste jumătate dintre tranzacțiile de internet banking din România, a investit în 2017 peste 20 de milioane de euro în digitalizare. La începutul anului, olandezii au anunțat reconfigurarea modelului opera­țional, prin transformarea a 33 de sucursale în puncte de tip self-service. Punctual, „vom putea facilita tranzacțiile cash, indiferent de valută, prin rețeaua de ATM-uri sau prin servicii de colectare pentru clienții-companii. Vom autoriza și instrumente de plată într-o manieră automa­tizată sau prin servicii de colectare“, spun reprezentanții ING.

O mutare similară a fost anunțată și de liderul sistemului bancar. BCR își propune să transforme 28 de sucursale bancare din întreaga țară în filiale de tip cashless. Rețeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar nu­mă­rul acestora va crește până la 125 pe par­cursul anului 2018. Banca Transilvania a semnat, la rândul său, un parte­ne­riat cu Personetics, un FinTech israelian, pentru dezvoltarea unor soluții bazate pe inte­ligența artificială în interacțiunea cu clienții.

CREDITUL ONLINE. În ceea ce privește acce­sarea unor produse mai sofisticate pe canale digitale, România intră în statistica europeană la capitolul „procente nesemnificative“. Cu alte cuvinte, procentul este atât de mic încât se află în marja de eroare, ceea ce înseamnă că nu poate fi luat în considerare. Britanicii stau cel mai bine din punctul de vedere al numărului de persoane care fie au accesat, fie au făcut primii pași în direcția accesării unui credit pe internet – 16% din populație. Pe de altă parte, românii nu par a fi singurii clienți digitali reticenți, media europeană fiind de doar 2% la acest capitol.

Pe plan local există o serie de produse ce pot fi accesate online. Majoritatea băn­cilor le oferă clienților cel puțin posibilitatea de a demara procesul de creditare pe canale digitale, chiar dacă semnarea actelor presupune, în aproape toate cazurile, o întâlnire cu un agent de vânzări al băncii. Pri­mul credit exclusiv online a fost lansat de Libra Internet Bank, în toamna lui 2016. Pentru accesarea produsului, clienții trebuie să își facă un cont online. Împrumutul este solicitat apoi prin intermediul apli­cației de internet banking, Libra trimite oferta pe email, iar clientul o poate accepta online.

Un an mai târziu, ING a lansat un produs similar, accesibil exclusiv online, fără a fi necesari pași suplimentari sau implicarea unui funcționar bancar. Creditul online al olandezilor este, în esență, colegul digitalizat al creditului de nevoi personale, un produs-vedetă în portofoliul ING. Lansat în 2015, acesta a triplat vân­zările de retail ale băncii.

Astfel de produse sunt rare în portofoliile băncilor locale, IFN-urile fiind cele care au mizat mult pe produse online, bucurându-se de reglementările ceva mai laxe din sectorul serviciilor financiare nebancare. Pe de altă parte, convenții încheiate de bănci cu autorități precum Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le-au permis și lor să eficientizeze procesele de acordare de credite, viteza fiind un obiectiv important în trecerea către un model de business instant.

Cel puțin la nivel declarativ, băncile se arată dispuse să îmbrățișeze noua realitate. În următorii ani, trendul mondial se va concentra pe schimbare bazată pe inovație, reiese din raportul EY Global Banking Outlook 2018. 85% din bănci spun că implementarea unui program de transformare digitală este o prio­ritate de afaceri pentru acest an. Deci­zia de a investi în tehnologie este moti­vată în principal de obiectivul acestora de a-și întări poziția compe­titivă și cota de piață, de a-și crește capacitatea de a atrage și re­ține clienți și de a obține reduceri de costuri și o creștere a efi­cienței operațio­nale, reiese din anal­i­­za citată.

Avântul FinTech-urilor amplifică, la rândul său, nevoia băncilor de a se transforma. Dacă în urmă cu trei ani, acestea erau folosite doar de 18% din clienți pentru transferuri de bani și servicii de plată, anul trecut, procentul a urcat la 50%.

Indiferent de cum vor cădea zarurile, este clar că piața locală are mari pro­bleme nu doar în ceea ce privește sofisticarea serviciilor bancare. Intermedierea financiară a scăzut la 27% din PIB în 2017. Asta eRomânia!

Servicii digitale

Deși România stă neașteptat de bine la capitolul infrastructură de internet, acesta este folosit în special pentru recreere.

• INTERMEDIERE FINANCIARĂ. Creșterea PIB-ului e bună și nu prea pentru bancheri. Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că instituțiile financiare nu prea țin pasul cu creșterea economică. Creditarea avansează, însă într-un ritm mai puțin accelerat. Așa se face că, an de an, inter-medierea financiară scade. În 2017, aceasta a coborât la 27% din PIB.
• INTERNET BANKING. În România nu există date agregate cu privire la numărul de utilizatori de servicii bancare digitale. Nici băncile nu raportează valoarea tranzacțiilor online. Singurele date disponibile sunt cele ale ING, potrivit cărora clienții băncii sunt responsabili pentru peste jumătate din aceste tranzacții.
• CODAȘII EUROPEI. România și Bulgaria stau cel mai prost în statisticile europene în toate aspectele legate de serviciile bancare digitale. Internetul este folosit, cu precădere, pentru rețelele de socializare și doar într-o mică măsură pentru realizarea de operațiuni bancare.

FOTO: Mediafax