În pantofii Cristinei Bâtlan: Cu ce vine nou „doamna Musette“?

Cu ce vine nou Cristina Bâtlan, „doamna Musette“, în plină criză sanitară? Cuvântul de ordine e „reașezare“. Dar nu e totul.

Sfârșitul de noiembrie a găsit-o pe Cristina Bâtlan (47 de ani) în Norvegia, unde a început o nouă etapă de extindere internațională pentru Musette, de data aceasta prin parteneriate cu magazine multibrand, o formulă diferită de tot ceea ce a făcut până acum. „Vindem pur și simplu magazi­nelor de pantofi de aici. Suntem acum în Norvegia pentru că avem deja clienți din această țară care cumpără online și cunosc bine produsele noastre“, spune antreprenoarea. Urmează Germania și Anglia.

Pas cu pas, 2020 s-a transformat într-un an bun pentru Musette, care s-a readaptat din mers contextului dictat de pan­demie pentru a menține volumul de vânzări cel puțin la nivelul de 16,62 milioane de euro de anul trecut, dar și pentru păs­tra­rea tuturor celor aproape 500 de angajați.

Musette, între cerere și ofertă

Pentru dezvoltarea ex­ternă, Cristina Bâtlan a optat pentru „cornere în ma­gazine multibrand“ care promovează segmentul premium – segment pe care se poziționează și brandul Musette –, o soluție despre care spune că este „viabilă și ușor de întreținut“. „Suntem deja la a treia livrare la unul dintre magazine, în Norvegia, și funcționează foarte bine. Avem și un avantaj acum, pentru că oamenii nu călătoresc, proprietarii de ma­ga­zine nu că­lătoresc și, astfel, am venit noi către ei“, mai spune aceasta.

În urmă cu mai mulți ani, antreprenoarea a încercat și varianta dezvoltării internaționale în regim de franciză, însă timpul a demonstrat că nu a fost o for­mulă potrivită pentru brandul Musette. „Am avut și magazine în franciză la New York, Paris și în Israel, dar, între timp, am renunțat la ele. Nu mai avem francize. Am ajuns la concluzia că nu sunt o soluție via­bilă“, punctează ea, fără a intra în amănunte.

Dar asta nu înseamnă că nu a con­tinuat să fie prezentă pe piața externă. Din cele 36 de ma­gazine proprii deschise as­tăzi, patru vând pantofi și genți sub brandul Musette dincolo de gra­nițele țării – două în Bulga­ria, la Sofia, și câte unul în Ungaria și Austria.

Grosso modo, din totalul de aproximativ 17 milioane de euro estimat pentru cifra de afaceri de anul acesta (un plus de două-trei procente față de 2019), exportul generează 20%. „Așa cum am mai spus, la noi cererea este mai mare decât producem. Și atunci, niciodată nu o să facem niște cifre bune la ex­port. Ar trebui să avem mai multă marfă, ca să aflăm care este poten­țialul nostru maxim la export“, de­taliază Cristina Bâtlan.

Musette are în momentul de față două fabrici, la București și la Huși, și ambele lucrează la capacitate maximă. Ce înseamnă asta? „La genți avem 4.000 de produse pe lună, iar la pantofi – o medie de 1.200 de perechi pe zi. La care se adaugă accesoriile – porto­fele, curele“, răspunde antreprenoarea.

De altfel, cele mai mari pierderi pe care le-a suferit în cele trei luni de lockdown au fost pe partea de pro­ducție. „Am pierdut 50.000 de perechi de pantofi ca pro­ducție, o jumătate de sezon. Și nu putem recupera. Adică recuperăm o parte, dar nu tot, pentru că nu putem chema oamenii să muncească și ziua, și noaptea. Lucrul acesta ne-a dat un pic peste cap. Dar am reușit să supraviețuim cu marfa pe care o aveam deja. Și suntem bine per total, ca și companie. Acum, pot spune că nu vom intra pe pierdere“, explică ea.

Per ansamblu, pandemia nu a afectat foarte tare busi­nessul cu pantofi și genți Musette, iar asta și pentru că, alături de ceilalți doi acționari – soțul său, Roberto, și fratele acestuia, Alin –, Cristina Bâtlan a recurs rapid la o reconfigurare a planurilor pe 2020. În primul rând, s-au dus puternic pe segmentul online, care a avut o evoluție bună și în ultimii ani, când s-au înregistrat creșteri ale volumului de vânzări cu peste 100%. „Și online ne dezvoltăm, schimbăm site-ul, îl op­ti­mizăm. Ne dorim să performăm și mai bine în online. Acum, în decembrie, lansăm și aplicațiile pentru telefon. Investiția aici este de aproximativ 200.000 de euro, într-o primă fază“, spune antreprenoarea.

Raluca Radu, country manager al retailerului online Answear în România, spune că vânzările online din piața locală de modă au crescut anul acesta pentru toate categoriile de public, deși întregul segment de modă – cu tot ce înseamnă magazinele fizice – e pe mi­nus. Punctual, aceasta estimează vânzări de circa 30 de milioane de euro în România pentru Answear, cu 30% mai mult decât în 2019. Și Fashion Days, liderul din online, mizează pe afa­ceri de 114,5 milioane de euro pentru piața româ­nească anul acesta, în creștere cu peste 60% față de 2019.

O situație cu totul diferită este prezentată în cazul FashionUP, un alt mare retailer online de modă din plan local, cu operațiuni în patru țări. Potrivit celor mai recente informații publicate de Profit.ro, acesta „a intrat în insolvență, la propria cerere, după ce la finele anului trecut datoriile companiei depășeau 17 mili­oane de lei (3,5 milioane de euro)“.

Care va fi parcursul pieței locale de modă – evaluată de KeysFin la aproximativ cinci miliarde de euro – rămâne de văzut. Dincolo însă de creșterile din online pentru multe magazine, o întrebare își caută încă răs­punsul: „Cum vor supraviețui retailerii ale căror venituri principale vin din offline?“. Reuters scria recent că, la nivel internațional, mai multe lanțuri din retail, specializate pe categoria premium și pe segmentul de îmbrăcăminte de afaceri, cum ar fi Brooks Brothers, Men’s Wearhouse și TM Lewin, au închis mai multe magazine sau au intrat în faliment în ultimele luni. De asemenea, unele branduri de lux precum Guess sau Hugo Boss au aplicat reduceri de până la 50%, ca să mențină cât de cât un echilibru al vânzărilor.

Cristina Bâtlan: „Am pu­tut păstra toate locurile de muncă”

„La începutul pandemiei, de unde nu vindea nimeni nimic – toată lumea cumpăra mâncare și hârtie igienică –, ne-am revenit repede și am înce­put să vindem bine online. Am avut o echipă mică, de opt oameni, care s-a ocupat strict de acest segment“, mai spune Cristina Bâtlan.

Într-un fel, politica de „preț redus“ aplicată în 2020, atât în online, cât și în offline, a fost cheia pentru men­ținerea volumului în vânzări. „Din punctul de vedere al afacerilor, suntem cu 2-3% mai mult decât anul trecut. Totuși, chiar dacă ne menținem cifra de afaceri, probabil că vom avea o scădere de profit, pentru că nu am vândut aproape deloc la preț întreg, încă de la începutul pandemiei“, continuă antreprenoarea, adău­gând că, în 2019, profitul net înregistrat de Musette a fost de aproximativ 5,2 milioane de euro. Mai mult, posibilele pierderi de anul acesta s-au diminuat și datorită faptului că șomajul tehnic a fost plătit în lockdown de către stat, fapt numit de Cristina Bâtlan „bula de oxigen de care a avut nevoie“.

„Pentru că noi nu știam cum o să se întâmple cu compensarea asta de pierderi, de plăți, de salarii pentru perioada ne­lu­crată. Cum ar fi fost să nu poți da salariile către 500 de oameni? A fost pentru prima oară când am simțit că statul s-a implicat și a susținut economia. Așa am pu­tut păstra toate locurile de muncă“, măr­turisește ea.

În aceste condiții, spune că nu va recurge la închiderea de magazine, dar va reloca în plan local câ­teva. Singura excepție o reprezintă magazinul din Mega Mall (București), pentru care a decis să nu mai reînno­iască acum contractul. Iar explicația este simplă: „Magazinul nu pierdea, dar e un fel de canibali­zare în București, unde sunt prea multe malluri. Pur și simplu nu avea sens să prelungim încă cinci ani con­tractul“. Iar când vine vorba de relocări, sunt luate în calcul magazinele din Constanța și Brașov.

O altă gură de aer a venit, de altfel, chiar de la proprietarii de malluri, care au fost de acord să renegocieze chiriile. Iar asta, în condițiile în care nici ei nu au dus-o prea bine în 2020. Deși nu și-au numărat încă pierderile, primul semestru al acestui an a fost cel mai greu din ultimele două decenii de prezență a mallurilor în România. O analiză publicată de Profit.ro în urmă cu câteva luni arată că proprietarii celor 69 de malluri funcționale în 2019 la nivel național au încasat anul trecut de la magazinele pe care le găzduiau peste 620 de milioane de euro, cu 8,7% mai mult decât anul anterior.

„Nu cred că vor dispărea mallurile, nu vor dispărea magazinele fizice, dar proprietarii de businessuri offline vor lua în calcul mult mai mult decât până acum și canalul online. Au fost puși în fața unei situații extrem de dificile pe care nimeni nu și-o închipuia, iar managerii care au realizat azi cât de fragil poate fi businessul lor sunt și cei care au de câștigat luând în calcul, ca alternative, și așa-numitele plase de sigu­ranță. Altfel spus, este o oportunitate pentru ei să își regândească strategia de business și să acceseze ca­nalul de online“, declara acum câteva luni Andrei Radu, fondator GPeC, organizatorul celui mai important eveniment de comerț online de la noi.

Cu destinația home

Reașezarea de pandemie a afa­cerii Musette a venit la pachet cu un brand nou la categoria „produse pentru casă“ – Musette Home –, deja accesibil publicului larg. Investiția inițială a fost de 300.000 de euro, iar într-o primă fază a fost lansată o colecție de papuci de casă reali­zată din lână de oaie merinos și o colecție de pijamale tricotate din fir de lână și mătase naturală.

„Blana de oaie am recuperat-o, într-un fel, de la ciobani, de la manufacturieri, care ne-au zis că toți vor blană din Noua Zeelandă și nimeni nu mai vrea să cumpere blană românească din diverse motive: că nu are aceeași culoare, că pieile sunt prea mici etc. Și le-am zis că noi vrem să creăm un produs 100% românesc, din materii prime locale“, subliniază Cristina Bâtlan.

Pornind de la această idee, brandul va fi diversificat într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat și cu alte categorii de produse, din gamele lumânări parfumate, porțelanuri sau mic mobilier, urmând să atragă parteneri locali, care dezvoltă afaceri mici în România.

Privind lucrurile din acest unghi, este clar că „diver­sificarea“ va juca un rol-cheie de aici înainte în aface­rea Musette. De altfel, pentru fondatorii companiei, „criza economică din 2008-2009“ a fost momentul în care ideea de a se diversifica și către alte zone decât pro­ducția de pantofi și genți a început să prindă contur tot mai mult. Chiar în ultimii ani, au fost pe punctul să pună în aplicare un proiect care viza construcția unui ansamblu rezidențial pe zona segmentului de locuințe verzi, dispus pe un teren de 30.000 de metri pătrați într-o zonă bună din București. „Nu o să facem niște blo­curi, așa, doar ca să câștigăm niște bani. Dacă nu o să venim cu un plus de inovație, mai bine nu le facem. Vindem terenurile și îi lăsăm pe alții să le facă“, declara Cristina Bâtlan în 2017, tot într-un interviu cu NewMoney.

Declarația de atunci s-a concretizat anul trecut, când terenul a fost vândut către Vastint, divizia imo­biliară a IKEA. „Acolo ar fi trebuit să dezvoltăm un pro­iect imobiliar foarte mare și ne-am dat seama că nu suntem chiar cele mai potrivite persoane, nici eu, nici Roberto, nici Alin. Era vorba de un proiect cu sute de apartamente și ne-am zis că este momentul să-i lăsăm pe alții care se descurcă mai bine decât noi în zona asta. Totuși, păstrăm ideea de a dezvolta, la un moment dat, un proiect în imobiliare, dar nu la fel de mare“, spune astăzi Cristina Bâtlan.

Ceva cu totul nou

Dacă la imobiliare se uită într-un viitor mai îndepărtat, nu la fel se poate spune despre următoarea mișcare, pe care antreprenoarea o bifează acum, pe segmentul de mâncare sănătoasă. Proiectul, care va cuprinde atât retail, cât și producție, se află într-o fază foarte avansată, urmând să fie lansat în primăvara lui 2021, după o investiție inițială de circa un milion de euro.

„În pandemie mi-am dat seama că, fiind vegană de mai mulți ani, am avut nevoie să apelez la zece magazine ca să cumpăr tot ce era necesar. Și mi-am zis că nu se poate, că trebuie cineva să investească într-un ma­gazin, pentru o nișă. Așa că am început cu o prie­tenă care lucrează în IT să dezvoltăm un concept de mâncare organică bazată pe plante, atât pentru online, cât și pentru offline. O să creștem mult în zona asta și ne vom diversifica inclusiv către cosmeticele bio. Iar ca investiție, va fi cel puțin 500.000 de euro de fiecare, la început“, detaliază Cristina Bâtlan.

La o privire rapidă în piața românească de produse bio, evaluată de jucătorii activi la circa 100 de mili­oane de euro în 2020, atrage atenția și magazinul online Republica BIO, deținut de antreprenorul Ciprian Stancu, care a avut o creștere de peste 200% a vânză­rilor în perioada martie-iunie 2020 față de același interval al anului trecut. „În această perioadă, menți­nerea lanțului de aprovizionare și gestionarea creșterii neprevăzute a cererii au fost mari provocări. Mulți producători europeni au limitat livrările în afara țări­lor de origine pentru a-și proteja consumatorii locali“, punctează Stancu.

Pentru acest nou proiect al Cristinei Bâtlan, sunt trei aspecte principale care ies în evidență: producție, vânzări online și vânzări offline. La fel ca în cazul proas­pătului brand Musette Home, antreprenoarea inten­ționează să atragă în proiect doar producători locali, urmând și să subcontracteze fabrici care există deja. „Pentru că, dacă vrei să fii sustenabil, nu poți să con­s­truiești pentru orice idee o fabrică. Asta nu e sustena­bilitate. Și atunci, ce faci? De fapt, transformi capa­cități existente care nu lucrează la randament maxim.“

Antreprenoarea nu are niciun dubiu când vorbește despre dezvoltarea acestui nou business și crede că poate să ajungă ușor la nivelul Musette, poate chiar „în următorii cinci ani“. Din punctul de vedere al retai­lului, dacă pe online lucrurile sunt clare – „va fi un magazin online cu toate categoriile de produse din do­meniul de food“ –, pe offline se urmărește încheierea unor parteneriate cu lanțurile mari de supermarketuri, „așa cum este Mega Image“.

Trăgând acum linie și revenind la piața de modă premium, cu tot ce înseamnă în plan local, Cristina Bâtlan face o caracterizare succintă: „Anul 2020 este anul schimbării, anul în care a trebuit să îți resetezi obiectivele, să vorbești mai mult despre supraviețuire și mai puțin despre rezultatele financiare“.

Criză

Puternic afectate de pandemie la nivel mondial, afacerile din domeniul modei suferă, indiferent dacă ocupă segmentul mass-market sau cel reprezentativ pentru produsele premium și de lux.

• PE PODIUM. Și nu, și da. Pe de o parte, scrie AFP, Londra a anunțat că anulează cel mai cunoscut moment de fashion ‒ „Săptămâna Modei“, stabilit pentru începutul lui 2021, iar pe de alta, Milano a confirmat organizarea celor două ediții ale sale, programate în ianuarie și februarie.
• DIGITAL. Începând cu vara lui 2020, pentru multe evenimente de modă a fost aplicat „un format digital“, așa cum l-au numit publica­țiile de profil. Desi­­g­nerii s-au conformat, prezentân­du-și colecțiile online.
• PIERDERI. Industria modei itali­ene, cea care dă to­nul pentru ce ur­mează să se poarte în toată lumea, a pierdut 29 de miliarde de dolari, po­trivit unei anchete realizate de Confindustria Moda.

Acest articol a aparut în numărul 105 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly