În mintea antreprenorilor: Cum văd oamenii de afaceri viitorul businessurilor pe care le conduc și ce așteptări au de la clasa politică

NewMoney și INSCOP lansează „Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul“ atât în România, cât și în Republica Moldova.

De la „Podul de Flori“ din anii ’90 la dezvoltarea schimburilor comerciale în anii 2000 și până la analizele sociologice și economice de astăzi despre mediul de afaceri a fost un drum pe care România și Republica Moldova au mers, în anumite perioade, cu o viteză mai mare sau mai mică.

Sunt asemănări și diferențe între viziunile antrepre­norilor din cele două state, așa după cum arată barometrul realizat în Republica Moldova de Asociația Parteneriate pentru Noua Economie în colaborare cu CBS-AXA și INSCOP România.

Românii cred că anul viitor vor avea parte de creșteri de taxe și impozite, antreprenorii din Republica Moldova se așteaptă ca nivelul taxării să fie păstrat. Întreprinzătorii români nu cred că instituțiile statului vor funcționa mai bine,

în schimb, cei moldoveni se așteaptă la progrese. Românii se așteaptă la intensificarea controalelor în următoarele 12 luni, antreprenorii din Republica Moldova cred că intensitatea controalelor va rămâne la fel. Întreprinzătorii români declară că țara se îndreaptă spre o direcție greșită, cei moldoveni sunt mai optimiști și văd traiectoria țării ca fiind cea bună.

În ambele economii, antreprenorii vorbesc despre nevoia de finanțare la costuri cât mai reduse. Dar marea asemănare este viziunea proeuropeană. Poate piața unică este privită cu o oarecare reti­cență, poate o parte din companiile din Republica Moldova nu sunt pregătite de concurența euro­peană, dar mesajul proeuropean este clar.

De aici ar trebui construite legăturile economice și de business între cele două state.

În România, barometrul a fost realizat de INSCOP în perioada 13-25 august prin metoda interviului telefonic, pe un eșantion care a inclus 1.450 de antreprenori, reprezentativ pentru comunitatea de afaceri.

Remus Ștefureac: „Economia, de la «firul ierbii»“

Sociologul Remus Ștefureac, director general al INSCOP Research (institutul care a realizat cerce­ta­rea de piață în rândul antreprenorilor români și al celor din Re­publica Moldova) și coordonator al bu­si­nessului NewMoney, explică modul în care au­to­­rită­țile pot folosi acest barometru.

NewMoney: Revista NewMoney, împreună cu INSCOP, lansează un produs de cercetare unic, și anume „Barometrul antreprenorilor care construiesc România“. Ce va aduce nou acest produs pentru antrepre­nori și pentru societatea românească, în general?

Remus Ștefureac: Este salutar proiectul revistei NewMoney realizat împreună cu INSCOP, care își propune să aducă în atenția publicului larg opiniile antreprenorilor, nu doar într-o poză a acestui moment, ci într-un demers mai amplu, care include cer­ce­tări de piață, evaluări sociologice bianuale, ceea ce înseamnă că se vor putea urmări tendințele și evolu­țiile economiei și ale mediului antreprenorial românesc.

În societatea românească, vocea antreprenorilor este prea puțin ascultată. Vorbim despre antreprenorii locali, reprezentanții capitalismului românesc și de­spre contributori importanți la bugetul de stat, plă­titori de taxe nu doar individual, ca persoane fizice, ci și prin companiile pe care le dețin. Vocea lor, opinia lor cu privire la modul în care funcționează statul, cu privire la propriile afaceri, percepția lor asu­pra perspectivelor economice ale țării, asupra riscurilor care ar putea afecta evoluția economiei sau percepția lor față de funcționarea serviciilor pu­blice este relevantă. Nu doar pentru comunitatea an­treprenorilor, dar și pentru cei care conduc țara și, în ansamblu, pentru întreaga societate.

Acest produs de cercetare își propune să culeagă la fiecare șase luni opiniile antreprenorilor cu privire la evoluția economiei, la serviciile esențiale, la func­țio­narea instituțiilor și a propriilor afaceri. În final se va genera un indice care va arăta evoluția acestor indicatori. Toate aceste analize ar trebui să ajute gu­ver­nanții să elaboreze politici publice mai bune, mai eficiente și mai racordate la percepția celor care simt economia de la „firul ierbii“, nu dintr-un birou de ana­liză. Toate aceste semnale sunt esențiale pentru gu­ver­­nanți, dar și pentru întreaga societate.

Barometrul antreprenorilor NewMoney-INSCOP este replicat și în Republica Moldova. Am avut un sprijin din partea German Marshall Fund, biroul de la București, iar în Republica Moldova s-a aplicat un set de întrebări similar cu cel din România, la care au fost adău­gate subiecte cu un specific local, ceea ce ne oferă posibilitatea să comparăm opiniile antreprenorilor din România cu ale celor din Republica Moldova. În fe­lul acesta se creează și o serie de punți de legă­tură pro­funde. Astăzi vorbim de conectarea economiilor noastre. Acest lucru se poate rea­liza prin oamenii care lucrează, produc, sunt între­prin­zători și contribuie la apropierea celor două eco­nomii și, implicit, la apropierea celor două țări. Măsurarea regulată a opiniilor antreprenorilor este un proiect pe care îl dorim replicat și în Republica Mol­dova.

Consultă rezultatele Barometrului AICI.

„CERCETARE BIANUALĂ“

– Trebuie să remarcăm că barometrul surprinde masa largă a antreprenorilor mici.

– Practic, acest produs este o premieră în societatea românească, pentru că eșantionul pe care l-am luat în considerare este reprezentativ pentru întreaga masă a antreprenorilor, pentru întreaga populație an­tre­pre­no­rială din România. Aproximativ 70% din antrepre­norii din România au companii cu unu sau doi anga­jați. Este o realitate pe care trebuie să o în­țe­legem. Micii antreprenori plătesc taxe și impozite și trăiesc de pe urma activității lor, oferind și servicii în mediul economic. Sunt, evident, și mari oameni de afaceri. Sta­tistic, ei sunt mult mai puțini, raportat la marea masă a antreprenorilor. Ne-am dorit un produs de cer­ce­tare reprezentativ pentru toți antreprenorii, mari sau mici, însă vocea antreprenorilor mici are o greu­tate mai mare în produsul NewMoney-INSCOP, justi­fi­cată de faptul că, dacă adunăm con­tribuția antrepre­norilor mici, plata de taxe și impo­zite, vom vedea că sunt esențiali pentru bunul mers al economiei și pentru tipurile de mărfuri și servicii pe care le oferă.

Barometrul antreprenorilor oferă în premieră această cercetare bianuală tocmai pentru a racorda zona guvernamentală și societatea românească la opiniile în­tregii populații de antreprenori. Vocea ma­ri­lor antreprenori se face auzită. Acest produs însă aduce lao­laltă antreprenorii, indiferent de dimensiunea compa­­niilor pe care le administrează.

– Prin acest barometru aflăm ce cred antrepre­norii despre direcția României. Nu sunt optimiști.

– Pe o serie de subiecte generale, opinia antreprenori­lor nu poate fi foarte diferită de cea a marii mase a po­pulației. Dacă luăm în considerare că au fost in­cluși antreprenori mici, cu cifre de afaceri mai mici, de exemplu, de 100.000 de euro pe an, opinia lor este ra­cor­dată la cea a populației. Pe subiecte specifice apar nuanțe. În ceea ce pri­vește percepția asupra direcției generale către care se îndreaptă țara, pesimismul ge­ne­ral al populației se regăsește și la nivelul antrepre­norilor, în sensul în care întreprinzătorii sunt chiar mai pesimiști decât nivelul general al populației. 66% dintre antreprenori spun că țara merge într-o direcție greșită. Comparativ, 60% din­tre români cred că direc­ția este greșită. În ceea ce privește percepția asupra stării economiei româ­nești, avem câteva nuanțe. An­tre­prenorii fac o eva­luare a situa­ției față de acum un an și spun că este mai proastă. Avem două treimi din­tre între­prin­zători care cred că în următoarele 12 luni situația va fi și mai proastă.

– Barometrul ridică o serie de întrebări despre evo­­­­­luția viitoare a dobânzilor, dar și a taxelor și impo­zi­telor.

– În privința dobânzilor, 45% dintre respondenți, un pro­centaj ridicat, se așteaptă ca dobânzile să crească în următoarele 12 luni, față de 12% care cred că vor scădea. Deci, așteptările sunt că va urma un cli­mat de afa­ceri nu foarte generos. Nu este o per­cepție catas­trofală, dar este o formă de prudență și, în același timp, o judecată coerentă a micilor antreprenori pe acest subiect. În ceea ce privește taxele, aici lucrurile sunt destul de clare, iar dezbaterile din spațiul public influen­țează opinia antreprenorilor, care consideră că ta­xe­le vor crește anul viitor. De altfel, toate proiecțiile macroeconomice susțin această idee, mai ales în con­textul creș­terii cheltuielilor publice. Aceste cheltuieli vor trebui susținute din niște resurse și o va­riantă este creșterea taxelor și impozitelor plătite de antrepre­nori, și anume impozitul pe profit, pe cifra de afaceri, pe dividende, și chiar o parte importantă din antreprenori se așteaptă la o creștere ușoară a TVA.

– Este o așteptare care vine în ciuda declarațiilor li­niș­ti­toare ale guvernanților, care susțin că anul viitor nu vor avea loc creșteri de taxe.

– Așteptările privind creșterile de taxe sau impozite arată mentalitatea antreprenorilor. Ei știu că banii nu cad din cer, știu că pentru bani trebuie să muncești. Dacă vei cheltui 10 lei, trebuie să produci 10 lei. Nu tre­buie să fii absolvent de științe economice ca să ajungi la această concluzie simplă. Orice cetățean edu­cat știe acest lucru, iar antreprenorul, cu atât mai mult. Activitatea pe care o desfășoară îl obligă să fie foarte riguros cu intrările și ieșirile de bani. Ju­decata este simplă: o creștere a cheltuielilor pu­blice trebuie să aducă și o creștere a veniturilor bugetare, nu poți perpetua deficitele. Desigur, poți să trăiești pe datorie, dar, la un moment dat, vine sca­dența.

Antreprenorii știu că pentru a susține cheltuielile statului în creștere este nevoie de mai mulți bani la buget. De unde pot fi produși? Din creșterea taxelor și impozitelor sau printr-o creștere a productivității, dar, în România, dinamica de creștere a producti­vi­tății nu este foarte ridicată și, atunci, soluția poate fi creș­terea taxelor și impozitelor.

EVALUĂRI DIFERITE PENTRU INSTITUȚIILE CENTRALE ȘI CELE LOCALE

– Care este percepția legată de instituțiile publice?

– Percepția antreprenorilor legată de activitatea in­sti­tuțiilor publice este similară cu cea a populației. Față de instituțiile centrale, evaluarea este mai de­grabă negativă și pentru că suntem la finalul unui ciclu de guvernare, suntem în preajma unor noi ale­geri. Ob­ser­văm o evaluare negativă a instituțiilor cen­trale, națio­nale, și una pozitivă a instituțiilor locale. În cazul eva­luării pozitive a primăriilor sunt mai multe explicații: una conjuncturală, de fiecare dată după alegeri crește așteptarea pozitivă de la institu­țiile respective.

Pe de altă parte, antreprenorii judecă acțiunea di­rectă cu primăriile, ceea ce îi face să aibă mai multă încredere în administrațiile locale. Interac­țiunea cu in­stituțiile naționale nu este, de cele mai multe ori, una directă. Când întreprinzătorii plătesc taxele, impozitele sau suportă controale de la institu­țiile pu­blice, simt că au o interacțiune cu adminis­trația cen­trală și este o in­te­racțiune mai degrabă punitivă. Însă sursa princi­pală de evaluare negativă ține de sentimentul că facilitățile, instrumentele care ar trebui să ajute antreprenorii nu sunt suficiente și că statul nu face mai multe eforturi pentru a deveni mai eficient, ci mută povara pe umerii antreprenorilor și investitorilor români sau străini.

– Antreprenorii cred că anul viitor vor avea parte de mai multe controale de la instituțiile statului.

– În ceea ce privește intensificarea controalelor, este o corelație clară între așteptările de creștere a taxe­lor și impozitelor cu procesul de punere în aplicare, enfor­cement, cum spun anglo-saxonii. Nu este suficient să crești taxe și impozite, nu este suficient să ai o conformare voluntară, la un moment dat este ne­voie să verifici în teren, iar ca să poți să faci acest lucru, este nevoie să folosești și instrumente punitive.

– Avem și răspunsuri referitoare la UE, la piața comună, dar și la traseul european al Repu­blicii Moldova. Care este viziunea antreprenorilor pe aceste teme?

– Cu privire la percepția antreprenorilor asupra Uniunii Europene, rezultatele sunt corelate cu majorita­tea populației. Sigur că există și un public mai sceptic cu privire la avantajele pe care le aduce cali­ta­tea de membru al UE, iar mulți antreprenori mici se gândesc la un tip de concurență neloială. De exem­plu, cei din domeniul agri­col reclamă de multe ori că sprijinul lor este mai redus decât cel acordat con­curenților europeni. Dacă tragem linie, antrepre­norii percep în mod corect avantajele calității de mem­bru al Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, nu este niciun dubiu, la fel cum cei mai mulți văd aderarea Republicii Moldova la UE ca fiind mai de­grabă o oportunitate.

Gica Neamțu: „De anul viitor, nu avem așteptări că vom primi granturi“

Ieșeanca Gica Neamțu, fondatoarea companiei Pofta Focului, consideră că mediul de afaceri se va confrunta cu mai multe provocări, însă este opti­mistă și crede că businessul său va continua să crească.

Anul trecut, Pofta Focului a ajuns la un mi­lion de euro cifră de afaceri, iar în 2024 acest nivel a fost deja atins la jumătatea anului. Compania produce zacuscă, sosuri și dulcețuri fabricate după rețete tradiționale, iar cererea pentru acestea este în creș­tere. Gica Neamțu spune că pentru a avea perfor­manțe în business trebuie investit atât în producție, cât și în marketing. „Derulăm un pro­iect pe măsura 16.4 (sprijin pentru cooperare și piețe locale de des­facere, n.r.) în valoare de 250.000 de euro“, spune Gica Neamțu. Ea precizează că fondurile obținute le-a orientat nu doar către echipamente pentru eficientizarea producției, ci și către marke­ting.

Chiar dacă își consolidează poziția pe piața lo­cală, se uită cu mare atenție și către piața externă. „În afara țării avem o piață importantă. Avem produse de bună calitate și competitive ca preț“, de­clară antreprenoarea.

În privința unor eventuale creșteri de taxe sau a nivelului TVA, Gica Neamțu are și puterea să glu­mească. „Toată lumea înțelege că va trece acest an, care este unul electoral, iar de anul viitor nu avem așteptări că vom primi granturi.“ Despre înte­țirea controalelor din partea auto­rităților, chiar so­licită o mai bună coordonare a acestora, pentru că pe piața produselor tradiționale pe care activează există un nivel destul de ridicat al concurenței neloiale.

Aventura antreprenorială a Gicăi Neamțu a înce­put în 2014, când s-a orientat către catering, iar din 2019 a decis să producă diverse sortimente de so­suri, zacuscă, dulcețuri.

Andreea Paul: „Investitorii locali au nevoie de fonduri europene nerambursabile“

Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Re­lații Economice Internaționale de la ASE București și președinta Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, fosta deputată Andreea Paul sub­li­niază că problema finanțării are și soluția „alo­cării de fonduri europene nerambursabile către investitorii locali“.

Sursa foto: INQUAM PHOTOS/George Călin

NewMoney: Cum vă explicați rezultatele barometrului antreprenorilor, care ne arată că majoritatea con­si­­deră că România se îndreaptă într-o direcție greșită?

Andreea Paul: Există multă frustrare în rândul antre­prenorilor, care se confruntă de ani buni cu o instabi­litate economică crescută, cu o inflație foarte ridi­cată, ceea ce le afectează capacitatea de a planifica pe termen lung și de a investi.

De departe cea mai provocatoare temă ține de re­sursa umană, domeniu în care este nevoie de inves­tiții pe termen lung. Din păcate, nu se investește su­­fi­cient în educație, cercetare și dezvoltare. Iar antreprenorii re­clamă zilnic o dis­crepanță majoră între compe­ten­țele disponibile pe piață și salariile care se cer la anga­jare. Pentru a crește competitivitatea, este nevoie de re­sursă umană înalt ca­lificată, dar și de investiții masive și inteligente în educație.

O altă problemă care alimentează frustrarea antreprenorilor ține de birocrație. În pofida procesului de digitalizare accelerată, multe instituții dublează hâr­tii­le cu procesul online, iar reglementările sunt complicate și descurajează inițiativa antreprenorială în foarte multe domenii. Resursele necesare pentru a accede în acest hățiș birocratic reduc zi de zi efi­ciența afacerilor.

Al treilea lucru la care m-aș raporta când vine vorba despre nivelul de pesimism al antreprenorilor ține de accesul la finanțare. Multe start-upuri, multe afaceri mici se confruntă cu dificultăți în a obține finanțarea adecvată. Dar și proiectele mari au aceste dificultăți. Sistemul bancar are cerințe stricte în continuare, costul de finanțare este ridicat și există o lipsă de opțiuni alternative. Deci, ar trebui să dez­vol­tăm aceste canale de finanțare pentru a avea și un impuls pozitiv asupra competitivității mediului de afaceri.

– Antreprenorii cred, de asemenea, că anul viitor va exista o creștere a taxelor și impozitelor.

– O spun economiștii, o spun și oamenii de afaceri, con­strângerile bugetare și deficitele multiple actuale reclamă o creștere a impozitelor, probabil după ale­geri. Acest lucru este foarte probabil și va afecta dina­mica antreprenorială românească. Antreprenorii ro­mâni se confruntă cu o competiție crescândă din par­tea com­paniilor internaționale care pot oferi produse și servicii similare la prețuri mai competitive, iar o presiune fiscală su­plimentară le reduce și mai mult din cota de piață locală și din perspectivele de a rămâne competitivi. Lucrurile sunt complicate și se atașează la carențele de forță de muncă dis­po­ni­bilă pe piață.

– Antreprenorii nu au așteptări referitoare la func­țio­narea mai eficientă a instituțiilor centrale. În schimb, văd o schimbare pozitivă la administrația locală.

– Tema eficienței instituțiilor statului este în atenția tutu­ror. Antreprenorii nu se așteaptă la o îmbu­nă­tățire semnificativă, ceea ce generează un sentiment de pesimism față de inte­rac­țiunile de zi cu zi cu biro­crația guvernamentală. Chiar dacă se văd progrese la nivelul unor primării.

– Antreprenorii din România se declară în proporție de circa 80% mai degrabă proeuropeni decât anti­europeni.

– Mă bucur că barometrul arată percepția puternic pro­europeană și atitudinea pozitivă a mediului de afa­ceri față de piața comună, care oferă mai multe avan­taje decât dezavantaje și este șansa dezvoltării României din toate punctele de vedere. Dar mediul de afaceri local nu beneficiază de oportunitățile de finan­țare europeană la același nivel cu companiile străine. Problema finanțării există de la nivelul laboratoarelor pentru verificarea produselor alimentare până la proiectele investiționale majore. O soluție este aceea a alocării de fonduri europene nerambursabile către investitorii locali.

Matei Lucescu: „Există o tendință de achiziție a produselor premium“

Proprietarul Fabricii de Bere Grivița, Matei Lucescu, a observat „o reticență a cumpărătorilor de a face multe achiziții“. Efectele inflației și ale încetinirii economice se fac simțite, însă este optimist în ceea ce privește creșterea businessului. „Există însă o ten­dință de achiziție a produselor premium. O orientare către calitate în loc de cantitate“, constată Matei Lucescu. Crede că dacă reușești să impui pe piață produse de calitate la un preț corect, atunci businessul va crește. Afacerile sale sunt în ușoară creștere.

Anul trecut, Fabrica de Bere Grivița a avut venituri de aproximativ 272.000 de euro, în timp ce în 2022 cifra de afaceri a fost de circa 248.000 de euro.

Referitor la evoluția impozitelor și a nivelului taxei pe valoarea adăugată (TVA), Matei Lucescu se aș­teaptă să crească. Așa că este pregătit să-și repo­zi­ționeze și el businessul în funcție de provocările din mediul economic și de afaceri. „Venim dintr-o peri­oadă în care prețurile materiilor prime și ale utilită­ților a crescut. Acum vedem o stabilizare sau chiar o ușoară scădere a prețurilor materiilor prime. La utilități, încă nu. Vom oferi diverse discounturi cum­părătorilor, așa încât să ne menținem poziția în piață“, explică Matei Lucescu.

Dragoș Anastasiu: „Îmi este greu să înțeleg pesimismul antreprenorilor“

Dragoș Anastasiu, proprietar și chief executive offi­cer al Grupului Eurolines România, consideră că „avem obiceiul de a ne plânge și de a vedea lucrurile negative“.

NewMoney: Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul ne arată un anumit pesimism al între­prin­zătorilor atunci când vine vorba, de exemplu, de direcția către care se îndreaptă România. Cum vă explicați?

Dragoș Anastasiu: Îmi este greu să înțeleg pesimismul antreprenorilor. Cred că are de-a face cu mindsetul nostru, cu modul de gândire. Avem obiceiul de a ne plânge și de a vedea lucrurile negative. În general însă, antreprenorii sunt optimiști și gândesc pozitiv. Sigur că ar trebui să definim ce înseamnă direcția greșită, po­litic, geopolitic, strategic, pe termen lung, dar eu cred că, deși ne-am dori să mergem mai repede, mai determinat, către un viitor mai bun, chiar către el ne îndrep­tăm. Trebuie doar să mai ajustăm viteza.

– Există în schimb așteptări pozitive în ceea ce privește func­ționarea administrațiilor locale, a primăriilor.

– Este clar că, pe ansamblu, administrațiile locale s-au mișcat mai bine. Vine din faptul că, în multe cazuri, pri­­marii au continuitate. Mulți dintre ei au 8 sau 12 ani de când sunt în funcții și se poate întâmpla ca la fotbal: nu o fi antrenorul perfect, dar lasă-l să construiască, nu-i schimba din an în an traiectoria. Așteptarea mea este însă ca lucrurile să meargă mai bine și în admi­nis­trația centrală.

– Antreprenorii remarcă progresele făcute în sectorul con­struirii de infrastructură. Este și părerea dumnea­voastră?

– După ce ani de zile s-a construit un kilometru de au­to­stradă, în medie, acum sunt proiecte multe în derulare, sunt lucrări inaugurate, sunt bani europeni și avem firme competitive pe această zonă.

– Vi se pare suficientă viteza construcțiilor și a schimbă­rilor, în general?

– Unui antreprenor niciodată viteza nu i se pare sufi­cientă. Frustrarea și nemulțumirea noastră nu vin din lipsa progresului, ci din viteza cu care se întâmplă acest progres și din ceea ce aș numi consistență. Am ignorat partea de educație, de gândire pozitivă și nu avem consistență. Creștem, dar nu ne dezvoltăm în aceeași măsură.

– Așteptările antreprenorilor sunt ca anul viitor să aibă mai multe controale. Aveți aceeași părere?

– Într-o țară în care aproape 850.000 de oameni și 330.000 de firme nu își plătesc obligațiile fiscale către buget la timp, ce așteptări avem? Să fie mai puține con­troale? În momentul în care noi, persoane fizice sau juridice, ne vom achita de datoriile noastre, vom putea avea pretenții ca și ceilalți să facă. Mă aștept, în contextul în care presiunea bugetară este în creștere și va deveni insuportabilă, dacă nu a devenit deja, ca statul să își facă datoria. Chiar dacă mie nu îmi plac controa­lele de la instituțiile statului. Cui îi plac? Dar, pe de altă parte, avem nevoie de bani să facem autostrăzi și in­fra­structură școlară.

– Sunteți preocupat, în ultimul timp, de schimbările ce pot avea loc pe termen lung. Ce rol au antreprenorii în acest proces?

– Eu sunt preocupat prin think tankul Rethink România de schimbările pe termen lung, inclusiv ale modului de gândire. Ne întrebăm cum va arăta România la orizontul anului 2050 și preocuparea mea este schimbarea de mindset, inclusiv la nivelul antreprenoriatului. Adică, după 30 de ani, trebuie să trecem de la gândirea „ce am eu nevoie“ la „ce avem nevoie împreună“. Lucrurile se schimbă, însă cu o viteză foarte mică.

În drum spre UE

Barometrul apare într-un moment extrem de important pentru Republica Moldova. În 20 octom­brie va avea loc Referendumul republican con­sti­tuțio­nal, care va consulta populația cu privire la parcursul european al Republicii Moldova, și, totodată, în aceeași zi, vor fi organizate alegeri prezidențiale.

În această conjunctură, opiniile antreprenorilor din Republica Moldova cu privire la direcția în care merge țara, calitatea serviciilor publice, evoluția afa­cerilor și, bineînțeles, la integrarea în UE sunt esen­țiale. De exemplu, procesul de aderare la UE mi­zează pe antreprenori. Ei sunt lideri de opi­nie și îi pot inspira nu doar pe colegii și pe angajații lor, ci și opinia publică, în general. În Republica Moldova sunt active aproximativ 40.000 de firme care au, în total, aproximativ 600.000 de salariați. Barometrul antreprenorilor este prima evaluare sistematică a întreprinzătorilor din Repu­blica Moldova cu privire la evoluția economiei, a serviciilor publice și a afacerilor.

Contextul economic este complicat pentru Repu­blica Moldova. Criza pandemică și războiul din Ucra­ina au ridicat nivelul inflației la o cifră record și au dus la o scă­dere a economiei, în anul 2022, cu 5,9%. Anul trecut, economia moldovenească a revenit pe plus, 0,7%.

Direcție bună, afaceri în creștere

Barometrul este un bun instrument pentru dialo­gul între organizațiile de afaceri și administrația cen­trală și locală și, mai mult decât atât, poate servi ca element de analiză în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Sondajul a fost realizat de Asociația Parteneriate pentru Noua Economie în colaborare cu CBS-AXA și INSCOP România, a cuprins un eșantion de 1005 antreprenori, reprezentativ pentru întreprinderile din Republica Moldova, și a folosit metoda interviu­lui telefonic (CAT). Cercetarea a fost finanțată de Ger­man Marshall Fund of the United States și Ukra­ine-Moldova American Enterprise Fund.

Ce ne spune barometrul antreprenorilor din Republica Moldova? În ceea ce privește percepția pri­vind economia națională, este mai mult optimism față de opiniile din România. 58% dintre antrepre­nori cred că Moldova se îndreaptă către o direcție bună, 38% cred că rata dobânzii la credite va ră­mâne neschimbată în următoarele 12 luni și 54% din întreprinzători sunt de părere că nivelul cursului de schimb leu moldovenesc-euro va rămâne stabil.

În ceea ce privește așteptările privind evoluția situației financiare a companiei pe care o adminis­trează, 42% dintre antreprenorii din Republica Moldova văd o îmbunătățire în următoarele 12 luni.

62% dintre antreprenori estimează că vor menține locurile de muncă în următoarele 12 luni și 27% vor mai angaja personal, iar 53% vor face investiții. Aceste date arată că există un mediu investițional care se consolidează și o creștere a încrederii în rândul antreprenorilor.

Pro-europenii domină

Evaluările pe care le fac antreprenorii în pri­vința instituțiilor publice centrale, Președinție, Parlament și Guvern, sunt pozitive. Din nou, în contrast cu Ro­mânia, între­prinză­torii din Republica Moldova nu se așteaptă ca taxele sau impozitele să crească în ur­mă­toarele 12 luni.

Evident, datele barometrului cu privire la percep­ția europeană sunt interesante, mai ales acum, când Republica Moldova s-a înscris pe un traseu european. Rezultatele cercetării sunt fără dubii: 75% dintre în­tre­prinzători sunt proeuropeni, mai mult de jumă­tate cred că piața unică europeană reprezintă un avantaj pentru firmele lor, 66% dintre respon­denți cred că aderarea la UE ar aduce un avantaj econo­mic țării și mediului de afaceri, iar mai mult de ju­mă­tate din antreprenori cred că accesul la finan­țare și parte­neriatele de afaceri sunt esențiale pentru firme ca să reușească adaptarea la standardele pieței europene. În concluzie, antreprenorii cred în drumul european al Republicii Moldova și în creș­terea afacerilor lor.

Victor Nistorică – Business cu gust

La 15 kilometri sud-vest de Chișinău, brutăria Bardar, aflată în localitatea cu același nume, caută soluții pentru a-și duce produsele pe piața europeană. Înființat în 2000, businessul de familie este administrat de antreprenorul Victor Nistorică și are în portofoliu circa o sută de denumiri de produse care merg atât pe piața internă, cât și la export.

„Am început să exportăm în anul 2022, în România, cu jucători online de distribuție, fresh food, prin eMag, iar în 2023 am exportat masiv la Kaufland România. Din 2024 avem deja livrări constante și la Carrefour România“, spune Victor Nistorică. El adaugă că vedete pe piața românească sunt plă­cin­tele poale-n brâu.

Și antreprenorul nu s-a oprit aici. Testează și pie­țele vestice, uitându-se cu atenție către Franța și Germania, unde are deja livrări de produse. Anul acesta intenționează ca 20% din business să fie asigurat din exporturi, 10% urmând să ia calea României, iar restul să ajungă pe piețele din Franța și din Germania.

Dar Victor Nistorică vrea mai mult. „Ne uităm și către piețele unde avem diaspora din Moldova și România, care își dorește produse de acasă, tradițio­nale, specifice culturii noastre“, detaliază antreprenorul, cu precizarea că este vorba de piețe ca Marea Britanie, Irlanda, Italia și Spania.

Recunoaște că exportul depinde de standardele și certificările impuse de Uniunea Europeană și crede că, odată cu dobândirea calității de membru al Uniunii Europene, accesul pe piețele vestice va fi mult mai ușor. „Chiar dacă nu există taxe, în operațiunile de export trebuie ținut cont de logistica mai delicată, de transportatorii autorizați, de chestiunile legate de depozitare și, mai ales, de costurile ridicate pentru transferuri bancare spre și din UE“, menționează Victor Nistorică.

Ion Luca – Partea plină a paharului

La circa o jumătate de oră de mers cu mașina la nord de Chișinău, în Cricova, se află un alt business de fa­milie. De data asta este vorba de Casa Vinicolă Luca, o cramă cunoscută pe piață cu gama de vinuri premium Carpe Diem. Cu un volum de export de 12.000 de sticle anual, Casa Vinicolă Luca are succes pe piața din România cu gama de vinuri albe Viorica.

În deplin acord cu alți antreprenori din Republica Moldova, și Ion Luca, administrator și fondator al Casei Vinicole Luca, susține demersurile privind integrarea în Uniunea Europeană. „Barierele vamale sunt un impediment serios în calea dezvoltării întreprinderilor vitivinicole moldovenești“, spune Ion Luca.

El se consideră un produs al școlii vitivinicole moldovenești, însă ca specialist s-a format în Germa­nia. „De aceea, pentru mine este o adevărată provocare să vând vinuri pe piața din Germania. Este o piață foarte complicată, probabil cea mai compe­titivă din Europa. Dar este o piață uriașă, unde lumea consumă vinuri, volume mari, și acolo am putea avea vânzări importante“, consideră antreprenorul.

Ion Luca se uită și către alte mari piețe din țări din afara Uniunii Europene, cum sunt Elveția și Norvegia. „Nu ne sperie concurența. Noi deja concurăm cu vi­nurile din Uniunea Europeană, nu doar în România, ci la nivel internațional. Având în vedere că în Repu­blica Moldova sunt atât de mulți vinificatori, pentru noi exportul rămâne opțiunea numărul unu“, mai spune Luca. Dar, pentru a fi mai competitivi pe piața externă, Ion Luca precizează că în urma aderării la UE barierele din zona de logistică se vor ridica, iar transporturile nu vor mai întârzia prin vămi, lucru care implică și costuri suplimentare și fac produsul mai scump.

Natalia Gavrilița: „O oportunitate unică pentru modernizarea și dezvoltarea Republicii Moldova“

Natalia Gavrilița, fost premier al Republicii Moldova și, în acest moment, director executiv al Asociației Parteneriate pentru Noua Economie crede că orientarea proeuropeană a antreprenorilor este esențială pentru parcursul țării. Referendumul organizat în data de 20 octombrie este capital pentru aderarea Republicii Moldova la Uniu­nea Europeană, iar barometrul arată că antre­pre­­norii sunt pregătiți de integrarea europeană.

Natalia Gavrilița apreciază „integrarea europeană reprezintă o oportunitate unică pentru modernizarea și dezvoltarea Republicii Moldova, mai ales în contextul actual, marcat de provocări fără precedent“.

„Războiul din Ucraina a generat instabilitate în regiune și a afectat semnificativ economia noastră. Cu toate acestea, parcursul european rămâne nu doar o ancoră de stabilitate, ci și o cale sigură spre prosperitate. Acest proces nu doar că aliniază țara noastră la standardele și valorile europene, dar poate aduce și beneficii concrete în termeni de investiții, transfer de know-how și acces la piețe noi. Pentru antreprenori și economia în ansamblu, parcursul european înseamnă predictibilitate, stabilitate și posibilități de creștere fără precedent, în ciuda condițiilor regionale dificile“, subliniază Natalia Gavrilița.

„Rezultatele recente ale barometrului antreprenorilor realizat de asociația noastră arată un puternic sentiment proeuropean în rândul antreprenorilor moldoveni. Conform studiului, 76% dintre antrepre­norii chestionați se consideră proeuropeni. De asemenea, sondajul relevă un optimism relativ în ceea ce privește dezvoltarea țării în viitor“, adaugă Natalia Gavrilița.

„Referendumul din 20 octombrie privind aderarea la Uniunea Europeană va fi crucial pentru a face ireversibil parcursul de integrare europeană al Moldovei. Aceste date su­gerează că comunitatea de afaceri este pregătită să susțină acest pas important spre viitorul european al țării noastre, în pofida provocărilor actuale“, consideră fostul prim-ministru al Republicii Moldova.

Dumitru Pîntea – Vocea antreprenorilor

O economie de piață funcțională are la bază antreprenori puternici care lansează și cresc companii, creează locuri de muncă, achită taxe și impozite și fac față diferitelor crize. Ei sunt motorul ori­cărei economii sănătoase. Chiar dacă Republica Moldova a pornit pe drumul economiei de piață încă în anii ’90, este încă departe de a asigura condiții optime de: concurență, drept de proprietate, protecție a consumatorilor și, mai ales, acces la finanțare.

Statul, prin instituțiile sale, cu greu reușește să mențină un climat de afaceri prielnic dezvoltării, creșterii și internaționalizării afacerilor, în timp ce problemele legate cu forța de muncă, competitivitatea produselor locale, accesul la capital se amplifică în continuare. Aceste carențe au fost permanent men­ționate printre provocările majore pen­tru creș­terea potențialului economic, sporirea rezili­enței și creșterea convergenței economiei naționale la cea europeană. Prin urmare, demararea negocierilor cu Uniunea Europeană reprezintă o șansă unică pentru antrepre­norii autohtoni de a realiza o schimbare nu doar de mo­del de business, dar și de percepție și chiar de moralitate.

Totuși, deși majoritatea antreprenorilor se arată în favoarea accesului la UE, modul cum vor decurge negocie­rile și poziția pe care o va lua Republica Moldova pe anumite capitole con­tează mult. De calitatea negocie­rilor va depinde cum vor arăta mediul de afaceri local și eco­nomia națională post-aderare. Eșecul de a le înțe­lege corect necesitățile riscă să genereze o cale de integrare care să nu corespundă așteptărilor, or, o asemenea situație ar putea alimenta scepticismul și ar determina un suport mai redus pentru reformele necesare în procesul de aderare.

Prin urmare, este important de auzit vocea antreprenorilor, de discutat în primul rând cu ei și de găsit în comun calea de negociere în procesul de aderare. Pe lângă faptul că aceasta ar corespunde interesului național, susținerea din partea mediului de afaceri ar aduce mai multă credibilitate pentru reformele ce urmează.