În ce măsură înăsprirea condițiilor de pe bursă afectează strategia agresivă de creștere a grupului Bittnet

În 2015, Bittnet devenea prima companie de IT care se lista pe piața secundară AeRO a Bursei de Valori București. De atunci până astăzi a venit pe piața principală și a făcut majorări de capital aproape în fiecare an și a operat nu mai puțin de cinci emisiuni de obligațiuni – toate cu un randament de 9% pe an. În perioadele cu in­flație mică, acesta reprezenta o veri­tabilă atracție pentru investitorii dezamăgiți de dobânzile apro­piate de zero oferite de băncile comerciale.

Frații Cristian (41 de ani) și Mihai Logo­fătu (37 de ani), absolvenți de Finanțe și Management, au folosit „mașinăria“ de împrumuturi a Bittnet pentru a cumpăra companie după companie (integral sau parțial) din două zone de competență – e vorba de infrastructură IT și educație. Printre cele mai notabile achiziții se numără Dendrio (fostul Gecad Net) sau Crescendo, un integrator IT cu o vechime de aproape trei decenii pe piața locală.

Pe 4 august, Bittnet Group și fondul de investiții Agista au anunțat că vor să listeze o nouă companie – este vorba de Fort din domeniul securității cibernetice.

Schimbări

Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical. Inflația mare a împins atât băncile, cât și statul să crească semnificativ dobânzile la depozite, respectiv randamentele ti­tlu­rilor de stat. În iunie, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni pentru populație cu yelduri de 7,2% și 7,8%, în funcție de scadență – un an și trei ani. Și există așteptări că aces­tea se vor apropia de 10%. Cu alte cu­vinte, costurile de împrumut pentru alte eventuale emisiuni de obligațiuni ale Bittnet vor fi cu siguranță mai mari.

„La momentul ăsta, pare că vom migra mai mult către finanțarea bancară“, spune Cristian Logofătu, cofondatorul care din 2007, de când s-a înființat Bittnet, până în 2020 a fost directorul financiar. Teoretic, aici ar avea mult spațiu de manevră, având în vedere că acum are datorii financiare (obli­gațiunii și credite) de circa șapte mili­oane de euro, în vreme ce ca­pitalurile proprii se ridică la peste zece mili­oane de euro. Băncile i-ar putea accepta o datorie financiară totală de 20 de milioane de euro, adaugă el. Nici crește­rea randamentului la obliga­țiuni cu câteva puncte procentuale nu ar fi o măsură care să dezechilibreze compania, crede Cristian Logofătu. Cel mai probabil însă, creditele bancare vor lua parțial locul obligațiunilor.

Concret, până la sfârșit de 2023 și-a propus să atragă între 20 și 30 de milioane de euro pentru a-și continua dezvoltarea – atât prin achiziții, cât și organică. În egală măsură, va continua să folosească și profiturile proprii. Iar anul trecut a fost unul record din acest punct de vedere: compania a avut un beneficiu net de aproape trei mili­oane de euro. Mai sunt luate în calcul noi majorări de capital – una dintre acestea ar trebui să aibă loc chiar în 2022 și ar trebui să marcheze încă o pre­mieră. Ar urma să fie prima ofertă publică de acțiuni preferențiale – instrumente care sunt la granița dintre obligațiuni și acțiuni, pentru că au și o com­ponentă de randament asigurat.

Plus 1%

Deocamdată, bursa românească nu a suferit șocurile resimțite de piețele vestice. În primele șase luni ale anului, indi­cele BET-TR, care măsoară performanța ce­lor mai lichide companii listate (inclusiv randamentul din dividende), chiar a avut o ușoară creștere, de 1%, potrivit calculelor BVB. Spre comparație, indicele american S&P 500 a scăzut cu 20% în același interval, iar indicele european Stoxx 600 a coborât cu 15%. Cu toate acestea, incertitudinile crescute fac ca momentul actual să nu fie optim pentru listări sau majorări de capital.

Strict în cazul Bittnet, prețul acțiunii a scăzut nesemnificativ de la începutul anului. În opinia lui Cristian Logo­fătu, compania sa este subevaluată, dacă e să compa­răm multiplii pe care investitorii îi dau altor companii IT listate la BVB. Chiar îl amuză faptul că, în 2019, prețul ac­țiunilor s-a du­blat, deși nu a existat nicio știre de impact despre activitatea companiei, iar acum rezultatele bune și suita de achiziții nu influ­en­țează dinamica prețului în niciun fel.

Până acum, frații Logofătu – cei doi mai controlează circa 25% din companie – nu au fost adepții distribuirii de dividende, după modelul Berkshire Hathaway, celebrul fond de investiții al lui Warren Buffett, care repre­zintă pentru ei o permanentă sursă de ins­pi­rație. Au preferat să reinvestească totul, inclusiv banii pe care i-au încasat din vânzarea unor părți din busi­ness – pentru că Bittnet face și exituri – s-au dus tot către in­vestiții. Recent, fondul Agista, parte din Impetum Group, a preluat 12% din Dendrio, principala sursă de venituri a Bittnet, pentru 1,5 milioane de euro. La rândul său, Impetum Group deține concertat peste 5% din Bittnet.

Dendrio, companie pregătită pentru o lis­tare separată, este un integrator de infra­struct­ură IT cu un spectru larg de activități (rețelistică, terminale, soluții de comuni­cații). Tocmai această diversificare este unul dintre atuurile pe care le are Bittnet, con­sideră Cristian Logofătu. Următorul pariu este dezvoltarea diviziei de educație, care face traininguri de tehnologie pentru clienți-companii. Până la urmă, e binevenit exercițiul de consolidare pe care îl face Bittnet pe o piață a serviciilor IT extrem de fragmentată. Și merită toți banii (din cre­dite, majorări de capital sau obligațiuni).

Cine e Bittnet

Frații Cristian și Mihai Logofătu mai dețin aproape 25% din acțiunile Bittnet Group.

• PRIMII. ­­După cinci ani de la înființare, investitorul Răzvan Căpățînă era primul care paria pe Bittnet, prin preluarea unui pachet de 10%. Acesta și-a mai diminuat partici­pația, dar este în continuare acționar cu peste 5%. Trei ani mai târziu, fondul polonez Carpathia cumpăra tot un pachet de 10%.
• MIȘCĂRI AGILE. ­­Impetum Group, sub pălăria căruia se află fondurile de investiții ROCA și Agista, a preluat între 5% și 10% din Bittnet. De asemenea, Agista a cumpărat recent 12% din Dendrio, principala firmă din grupul Bittnet. Aceasta urmează să fie listată separat.

Acest articol a apărut în numărul 145 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly