În ce condiții ar vota românii un candidat naționalist pentru funcția de președinte

Cel mai recent sondaj INSCOP arată că 69,1% dintre români ar fi dispuși să voteze „un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte care promovează valorile religioase și susține familia tradițională”.
În urmă cu trei ani, în urma unui sondaj realizat de INSCOP în ianuarie 2022, intenția de vot pentru un partid/președinte naționalist era de 65,7%. „În cazul în care un astfel de partid sau candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană, din cei 69,1% doar 33,1% și-ar menține opțiunea de vot, ceea ce reprezintă 23% din totalul eșentionului”, a spus sociologul Remus Ștefureac la prezentarea sondajului. 61,6% din respondenți au spus că nu vor vota cu un astfel de candidat ori partid.
Mai mult dacă partidul ori candidatul naționalist ar propune o apropiere de Rusia, din cei 69,1% doar 16% și-ar menține opțiunea de vor, ceea ce reprezintă 11% din totalul eșentionului. În schimb, 81% nu ar vota cu astfele de partid ori candidat.
În cazul în care un astfel de partid sau candidat ar propune naționalizarea companiilor privatizate, 37,4% dintre cei 69,1% și-ar menține opțiunea de vot, ceea ce reprezintă 25,9% din totalul eșantionului. Înschimb, 52,2% nu ar vota cu un partid sau candidat care ar propune acest lucru.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens. Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024. Metoda de cercetare a fost anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de o mie de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Studiul prezintă, în format comparativ, opiniiile românilor referitoare la Uniunea Europeană, SUA, Rusia, NATO, dar și anumite aspecte economice și politice exprimate în iunie și septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 și cele din decembrie 2024, datele fiind culese în a doua jumătate a lui decembrie după alegerile prezidențiale și parlmentare.