Hidroemergența: listarea care ar putea schimba statutul pieței de capital din România
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Bursa românească ar putea să devină anul acesta piață emergentă. Totul depinde însă de o listare foarte importantă.
A început cu un sfârșit de septembrie 2016, când Bursa de Valori București a intrat pe lista de monitorizare a agenției de rating a Bursei londoneze, FTSE Russell. Calificată drept piață de „frontieră“, BVB are șansa de a promova, la sfârșitul acestui an, la statutul de piață emergentă. Iar pasul se traduce printr-o multiplicare a fluxurilor străine de capital. Dacă pentru piețele de frontieră, banii puși la bătaie de marile fonduri de investiții sunt de ordinul a zeci de miliarde de euro, la categoria piețelor emergente urcă la mii de miliarde.
Criterii. La ora actuală, România îndeplinește opt din cele nouă criterii calitative necesare pentru a primi statutul de piață emergentă. „Cele mai recente dezvoltări ale infrastructurii de tranzacționare au fost primite pozitiv de investitorii internaționali de portofoliu“, spun reprezentanții FTSE Russell, adăugând că singurul criteriu la care nu stăm deloc bine este lichiditatea.
Altfel spus, pe bursă se „învârt“ prea puțini bani și prea puține acțiuni pentru „a susține o investiție globală însemnată“. În 2017, Bursa va continua să lucreze la îmbunătățirea reglementărilor și să dezvolte proiecte prin care să atragă investitori de retail, dar și antreprenori dispuși să încerce o listare. „Există motive să credem că 2017 nu va fi un an mai prost decât 2016, când am avut cel mai mare IPO privat din secolului XXI (MedLife, n.r.), un emitent nou interesant pe AeRO și câteva listări de bonduri corporative, pe AeRO și pe piața principală“, spune Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB. El speră ca și celelalte agenții, respectiv Morgan Stanley Capital International (MSCI) și S&P Dow Jones, să ia exemplul celor de la FTSE și să includă Bursa pe lista piețelor monitorizate în vederea promovării la statutul de „emerging“.
Ce ne lipsește. În afară de criteriile calitative, care au legătură cu ușurința și siguranța cu care se pot realiza tranzacțiile pe o anumită piață (cadrul de reglementare, custodia şi decontarea, cadrul de tranzacţionare, operaţiunile cu derivative), investitorii care monitorizează în acest an Bursa vor să vadă „dimensiuni mari“, companii cu o capitalizare însemnată, cu un free-float (valoarea acțiunilor liber tranzacționabile) ridicat și rulaj (un procent minim din acțiuni să fi fost tranzacționat într-un an). Puține companii întrunesc aceste condiții. Pe lista scurtă sunt Banca Transilvania sau Petrom, dar și companii de stat, precum Romgaz.
În toamna anului trecut, Fondul Proprietatea (FP) a vândut 6,4% din acțiunile deținute la OMV Petrom, ceea ce a mărit free-float-ul companiei (numărul acțiunilor care se „mișcă“ liber pe Bursă). Acțiunile deținute de FP sau alți investitori strategici nu sunt luate în considerare la stabilirea free-float-ului.
Esențială pentru obținerea upgrade-ului este însă listarea unei alte companii de stat. „Depindem de listarea unei companii de stat, și anume Hidroelectrica. Și nu vorbesc aici despre un IPO obișnuit, pentru că, dacă oferta este prea mică, Hidroelectrica nu va întruni criteriile cantitative și această schimbare crucială a statutului României în lumea financiară nu se va întâmpla“, explică Sobolewski.
Mai exact, dacă statul scoate la bătaie o bucată prea mică din Hidroelectrica, valoarea free-float-ului va fi sub limită și nu se vor întruni condițiile cerute de investitorii străini.
„Valoarea tranzacției prin care Hidroelectrica va trece în zona publică trebuie să fie de ordinul sutelor de milioane de euro, în orice caz nu mai puțin de 700-750 de milioane de euro“, reiese din calculele directorului general al BVB. Ministerul Energiei a anunțat că va derula un IPO de majorare de capital de 15%, până la jumătatea anului.
ETF-URILE. În noiembrie, capitalizarea bursieră a tuturor companiilor listate la București a fost de 30,5 miliarde de euro, de șapte ori mai mică decât cea din Varșovia. Cele mai tranzacționate companii au fost Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom și BRD, cu o valoare totală de peste 132 de milioane de euro. Dacă la finele perioadei de monitorizare, de cel puțin un an, Bursa va întruni criteriile și va trece în categoria piețelor emergente, fondurile pasive și ETF-urile (Exchange Traded Funds) – fonduri a căror structură investițională urmărește indicii FTSE – vor aduce bani în România.
Indiferent de performanța BVB, dacă i se alocă un anumit procent în cadrul indexului aferent piețelor emergente, fondurile ETF vor investi automat respectivul procent aici, ceea ce va duce la creșterea lichidității. Înainte de a primi upgrade-ul, Bursa din Qatar avea, spre exemplu, o medie zilnică de tranzacționare de 18 milioane de dolari, de aproape zece ori mai mică decât după.România are un an la dispoziție să demonstreze că merită să facă și ea un astfel de salt.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Paralele de piață” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Spre deosebire de ratingul suveran al României, care a pătruns în cadranul inferior al categoriei recomandate investitorilor, Bursa nu a reușit să facă, cel puțin până acum, acest pas.[/vc_column_text][vc_column_text]
- FRONTIERĂ. Agenția FTSE Russell încadrează 27 de state pe lista piețelor de frontieră, considerate riscante, mici și puțin lichide. România împarte această categorie cu țări precum Bangladesh, Botswana, Bulgaria, Croația sau Slovenia.
- REGIUNEA. Bursele de la Varșovia, Praga și Budapesta figurează la „advanced emerging“, treaptă situată cu un nivel peste cea pe care ar putea urca BVB.
- LICHIDITATE. În 2016, valoarea medie a tranzacțiilor zilnice de pe BVB s-a ridicat la 8,2 milioane de euro, capitalizarea acesteia fiind de 32,7 de miliarde de euro. În comparație, Bursa poloneză are o valoare de șapte ori mai mare, respectiv 247 de miliarde de euro. De notat că Polonia este de doar două ori mai mare decât România, în termeni de populație.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: IPO-ul Hidroelectrica va aduce BVB în rândul piețelor emergente, dacă va strânge cel puțin 700-750 de milioane de euro, crede Ludwik Sobolewski, șeful Bursei. Sursa foto: Mediafax