Hidroelectrica, listare fără sfârșit

Hidroelectrica, cel mai mare produ­cător de energie electrică din România, se află în pragul listării pe bursă. Pro­misă de acționarii companiei de zece ani încoace, listarea ar putea fi un pas uriaș pentru piața de capital locală. Dar nu strică puțină circumspecție.

Decembrie 2007: „Hidroelectrica va fi lis­tată în 2008“ (Varujan Vosganian, fost mi­nistru al Economiei și Finanțelor).

Iunie 2015: „Dacă statul român nu va ob­ţine minimum 500 de milioane de euro în schimbul a 15% din acţiuni, se va anula procedura“ (Remus Borza, fostul admini­strator judiciar al Hidroelectrica).

Iunie 2016: „Hidroelectrica va fi listată la bursă atunci când piața va permite obținerea celui mai bun preț“ (Victor Grigorescu, fost ministru al Energiei).

După un inventar al declarațiilor făcute în ultimul deceniu, Hidroelectrica ar fi trebuit să fie deja listată pe piața de capi­tal de cel puțin opt ani. Și totuși, când se va întâmpla?

Din partea Hidroelectrica, răs­­pun­­sul la această întrebare nu este tocmai lămu­ritor. Dar poate fi încurajator, în func­­ție de unghiul din care este privit.

„Hidroelectrica este în proces de pre­gătire a listării, îm­pre­ună cu Consorțiul Morgan Stanley-Raiffeisen“, spun repre­zentanții Hidroelectrica, adăugând că mo­­­mentul optim va fi propus de către cei doi acționari, anume Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea. Esențială este ob­ținerea unui preț maxim.

Aceasta era și una dintre ambițiile lui Remus Borza, pe care nu a mai apucat să o vadă realizată din poziția de administrator judiciar – să facă din Hidroelectrica cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori București (BVB). Ideea i-a plăcut și fostului ministru Victor Grigo­res­cu, care a preluat-o în discursurile sale, zonă în care s-a și oprit.

Speranțe noi. „Din moment ce a ieșit din insolvență, e pregătită (de listare, n.r.). Ar rămâne de ales momentul propice în piață“, spune acum Valeriu Binig, partener în cadrul departamentului de consultanță în afa­ceri din EY Ro­mânia.

Marele beneficiar al listării nu ar fi însă atât compania, cât BVB, care speră ca prin această „decizie politică“, cum o nu­mește Binig, să acceadă în liga supe­ri­oară a burselor din centrul și estul Europei.

Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că, dacă Hidroelectrica va deveni vreo­dată o companie publică, listarea nu se va face neapărat cu scopul atragerii de fonduri. Cel puțin asta spun și mana­gerii săi, și consultanții. Scopul final este menținerea la distanță a politicienilor față de centrul deci­zional și de management al compa­niei.

„Hidroelectrica nu are nevoie de bani suplimentari pentru investiții, dar lista­rea sa ar promova România și bur­­sa sa de valori într-o altă ligă. Ar redu­­ce costu­rile de finanțare pentru economia româ­nească și ar aduce ca­­pital privat suplimentar“, spune consultantul de la EY.

Fără vicii ascunse. Hidroelectrica a reușit să înregistreze în ultimii ani ai in­sol­venței venituri și profituri din ce în mai mari. S-ar putea specula că, în aștep­tarea momentului listării la bursă, condu­cătorii Hidroelectrica să își fi dorit cifre cât mai mari pentru a face mai atractivă compania pentru eventualii cumpărători, sacrificând astfel partea de investiții.

Conducerea Hidroelectrica susține însă că investițiile din ultimii patru ani, perioadă în care compania a fost în insol­vență, au fost prioritizate în funcție de eficiența acestora.

Din perspectiva EY, reproșurile au fost legate de nerealizarea lucrărilor de men­tenanță, nu de nerealizarea investițiilor, astfel că Hidroelectrica nu are nimic de ascuns de ochii viitorilor acționari.

„Nu vedem Hidroelectrica drept o com­­­­­­panie cu «vicii ascunse» semnificative, care să genere­ze îngri­jorări privind recuperarea investiției în acțiuni“, ex­­pli­­că Binig.

Înainte de intrarea în insolvență, la jumătatea lui 2012, bugetele de venituri și cheltuieli ale Hidroelectrica erau făcute „într-un stil optimist“, care permitea conducerii producătorului de electricitate să aloce cheltuieli în func­­ție de venituri nerealiste, care, în con­­dițiile unui an hidrologic nefavorabil, deveneau premise pentru înregistrarea unor pierderi uriașe. Mo­dul de elaborare a acestor bugete s-a schimbat însă după momentul intrării în insolvență, directorii fiind mai pru­denți. Asta nu îi împiedică să spere că profi­tul realizat în 2017 să depășească valoa­rea câștigului „istoric“ din 2016.

JUSTIȚIE PENTRU EXPORT. Asemenea celorlalți producători de energie din Ro­mâ­nia, Hidroelectrica are doar o anver­gură națională, deoarece legislația nu îi permite să-și exporte pro­duc­ția, avantaj re­zervat doar traderilor. Pro­ducătorii au cerut de mai mult timp permisiunea de a exporta și de a pu­tea încheia contracte de vânzare a ener­giei pe termen lung, dar lucrurile au rămas neschimbate.

Înainte de a intra în insolvență, compania își vindea energia aproape exclusiv prin contracte cu diverși traderi. Numai că prețurile erau mai mici decât cele pra­c­ticate în restul pieței, astfel că încasa prea puțini bani din aceste vânzări. Ulterior, Hidroelectrica a câștigat toate procesele deschise de foștii clienți și a ieșit din insolvență. Doar că acum nu mai poate încheia contracte pe termen lung.

Dar, fără să exporte direct și fără să aibă confortul financiar al unor con­­trac­­te pe termen lung, Hidroelectrica – la fel și ceilalți producători – are o pro­­­­­­­­blemă. Una pe care încearcă să o re­­zol­­­­ve printr-o acțiune în instanță împotriva Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, acuzată astfel de în­căl­carea prin­cipiu­lui liberei circulaţii a bu­nurilor în interio­rul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, compania a început încă din 2015 să curteze și consumatorii casnici de energie electrică. Această zonă de consumatori este noul teren de bătă­lie pentru companiile energetice, care aș­teaptă momentul în care vor fi eliminate prețurile reglementate.

Faptul că libera circulație a energiei electrice angro este îngrădită prin lege afectează bancabilitatea proiectelor de investiții în generare, indiferent de teh­nologie și de libertatea traderilor de a în­cheia tranzacții.

„Interdicția ANRE privind exporturile de energie ale producătorilor a avut un impact asupra strategiei de contractare a Hidroelectrica, limitând capacitatea companiei de a încerca maximizarea veni­turilor“, pre­cizează Hidroelectrica.

Compania are deja deschisă o sucur­sală în Serbia, iar în Ungaria deține o licență de furnizare a electricității. Dar nu e suficient. Șansa companiei stă într-o decizie favorabilă a instanțelor de ju­de­cată în privința permisiunii de a exporta, iar această decizie „va juca un rol de­cisiv în strategia de dezvoltare regio­nală“, po­­trivit Hidroelectrica.

FOTO: Mediafax