Grupul Editorial Trei își continuă dezvoltarea odată cu reconfigurarea liniilor de business

Pentru Grupul Editorial Trei, să se dezvolte în lumea cărților este ca și cum ar scrie o poveste în etape, adaptată mereu la un alt și alt context.

Cartierul Cotroceni din București – case frumoase, cele mai multe construite în stilurile arhitecturale ale anilor ’30-’40 (neoromânesc, Art Déco), străzi curate, umbrite generos de tei și platani bătrâni. Și multă liniște. O liniște care (parcă) te duce repede până în perioada interbelică și înapoi. Aici a ales să se mute, în vara acestui an, Grupul Editorial Trei. Casa pe care a cumpărat-o, dispusă pe trei etaje, are o vechime de mai multe decenii, însă a fost reconsolidată, la un moment dat. „Crescând, ajunsesem să nu mai avem loc în fostul sediu de lângă Parcul Cișmigiu. Anul trecut, când am achiziționat-o, am știut că este perfectă pentru noi: o casă veche, dar ca și cum ar fi nouă“, spune Magdalena Mărculescu (foto), directorul editorial al grupului.

Astăzi, într-o piață de carte impactată de mai mulți factori, precum inflația și conflictul din Ucraina, care au influențat mult comportamentul consumatorilor, aceasta privește cu optimism viitorul, mai ales că 2024 nu s-a manifestat prin scăderi abrupte. „Comportamentul economic, la nivelul unui an, este imprevizibil. Noi, în primele șase luni din 2024, am avut o creștere de 10-12%, ceea ce este bine.“

Întâmplător sau nu, schimbarea de sediu a companiei vine la pachet și cu o reconfigurare a businessului, aflată acum în plin proces.

A DECIDE CE E BINE. „Am început vara (acestui an, n.r.) citind «Canada» – a lui Richard Ford – și mi s-a părut o carte absolut excepțională despre natura umană și despre modul în care ne construim viețile, în funcție de ce anume decidem să considerăm bine sau rău“, detaliază Magdalena Mărculescu. Prin comparație, la fel s-ar putea spune și despre o companie – văzută ca un organism viu – că evoluează într-o anumită direcție datorită sau din cauza a ceea ce decide a fi bine sau rău. Și acționează.

Prezent pe piață din 1994, Grupul Editorial Trei a crescut de la o echipă de 3 oameni la peste 35 de angajați astăzi, cu aproximativ 100 de colaboratori. „Am început în condițiile unei piețe de carte care nu avea precedent și niciun profil clar, dar care avea multe lucruri de recuperat pentru a se alinia la piețele occidentale. Cu toate acestea, am știut foarte clar ce vrem să facem și a fost ca un pariu reușit“, declara Magdalena Mărculescu într-un alt interviu pentru NewMoney.

În primii ani își dorea foarte mult ca sub umbrela Trei să fie publicate „mari cărți de psihanaliză“ și să fie traduse în premieră cărți care nu existaseră și despre care nici măcar nu se vorbea în țara noastră. De altfel, Editura Trei a publicat la început trei titluri, primul fiind „Eseuri de psihanaliză aplicată“, de Sigmund Freud. Între timp, și publicul din România s-a mai rafinat, chiar dacă „piața locală de carte ar trebui să fie ceva mai puternică“, astfel încât să se poată compara cu piața occidentală, atât ca număr de cititori, cât și ca nivel de încasări.

Informație de detaliu: după scăderea dramatică din pandemie (în 2020), următorii trei ani au fost despre o reașezare a proiectelor celor prezenți în această industrie. Mai concret, dacă în 2021 piața era evaluată la 100 de milioane de euro de către specialiști și consultanți, pe baza rezultatelor furnizate de jucători, în 2024 valoarea ei a

fost calculată la peste 140 de milioane de euro, cu o medie anuală de creștere de circa 10-12%. Acest avans este explicat mai ales ca rezultat al unui preț mai mare pentru cărți, odată cu creșterea inflației.

La modul general, pulsul industriei de carte este luat și în timpul celor două târguri principale care se organizează în București: Bookfest (în perioada mai-iunie) și Gaudeamus (de obicei, în noiembrie). „Sunt momentele în care te întâlnești cu publicul și cu ceilalți colegi de breaslă. Îți merge ție bine, afli și cum le merge celorlalți. Târgurile reprezintă un barometru al pieței, un barometru al similitudinii, prin faptul că tot ceea ce ți se întâmplă ție se întâmplă mai mult sau mai puțin și celorlalți“, subliniază Magdalena Mărculescu. Iată și câteva nume care, la fel ca Grupul Editorial Trei, s-au consacrat de-a lungul anilor: Grupul Editorial Litera, Bookzone, Polirom, Humanitas.

În cazul particular al Grupului Editorial Trei, pentru anul în curs este estimată o creștere de 10% a cifrei de afaceri, după ce în primele șase luni avansul s-a menținut în limitele a 10-12%. Cu precizarea că, în 2023, afacerile au fost împărțite între cele trei segmente sub care a funcționat grupul: Editura Trei (dedicată cărților de ficțiune, psihologie și non-fiction general) – 22,3 milioane de lei (4,7 milioane de euro); Editura Pandora M (literatură și carte pentru copii) – 4,9 milioane de lei (circa 1 milion de euro); Lifestyle (popular science, filosofie urbană) – 2,25 milioane de lei (aproape 0,5 milioane de euro). De asemenea, marja de profit a fost de 15%. Tot în 2023 au fost publicate 376 de titluri, din care 197 de titluri noi și 179 de reeditări.

REAȘEZAREA CELOR TREI. Anul acesta, compania a demarat o reconfigurare a liniilor de business, astfel că toate cele trei segmente care fac parte din grup vor fi reorganizate în două segmente: Pandora M, cu literatură pentru copii și tineri (un public-țintă cu vârste cuprinse între 3 ani și 30 de ani), și Editura Trei, în care au fost integrate colecția de literatură universală Anansi (devenind imprint al Editurii Trei, după ce a debutat și a funcționat în Pandora M, până de curând) și Lifestyle.

„Am operat o unificare în cadrul Editurii Trei, în care avem non-ficțiune și ficțiune pentru adulți. Pandora M o vom relansa și repoziționa ca editură pentru publicul tânăr. (…) Este cumva și o poziționare în raport cu acest nou val de cititori, cu această împrospătare a publicului care s-a produs. Este bine pentru publicul tânăr să se regăsească prin portofoliul de cărți pe care îl prezentăm“, punctează Magdalena Mărculescu. Un alt plan al companiei ține de ideea în care se raportează la modul de promovare, în contextul în care limbajul promovării, limbajul comunicării cu piața, se schimbă neîncetat. „Noi am început munca editorială în momentul în care piața scrisă era regina presei, acolo se întâmplau lucrurile. (…) Acum există multe alte spații în care se comunică – Facebook, Instagram, TikTok – și fiecare are propriul limbaj. O altă strategie este despre a investi în marketingul online – care contează mult – și în promovarea online. Reașezarea noastră este legată și de atitudinea în care sunt comunicate cărțile pentru copii și tineri, care este diferită de atitudinea când comunici cărțile pentru adulți“, detaliază Magdalena Mărculescu.

Toate aceste trenduri dictează, de altfel, evoluția industriei de carte spre noi linii, așa cum s-a manifestat în ultimii ani piața de e-bookuri şi audiobookuri. Potrivit unui studiu lansat anul trecut de platforma Voxa, acest domeniu este estimat să ajungă la o valoare de aproximativ 50 de milioane de lei (în jur de 10 milioane de euro) anul viitor, în România, iar ca pondere din piața totală de carte, ar însemna 10%, față de 2-3%, cât reprezintă astăzi.

Indiferent de tendințele pe care le va urma piața, Magdalena Mărculescu spune că este foarte important ca publicul să aibă o dorință neîncetată pentru lectură, să fie educat în această direcție. „În meseria mea, citesc mult, nenumărate manuscrise, dar și cărți deja publicate. Este un ritm continuu și mereu am senzația că nu reușesc să acopăr tot ce mi-aș dori. Am studiat filosofia, așa că unul dintre proiectele mele ongoing este să revin la marile texte pe care le-am parcurs la 20 și ceva de ani și pe care aș vrea să le reiau cu mintea de acum.“ Nici nu e de mirare că, în această vară, Magdalena Mărculescu a reluat „Etica nicomahică“, a lui Aristotel, și textele lui Nietzsche. Dar și multe altele