Google monopolizează ilegal piața căutărilor online. Autoritățile antitrust vor destrămarea companiei

Departamentul de Justiție al SUA ar putea cere scindarea Google, companie pe care o acuză că ar fi produs daune fără precedent pe mai multe piețe extrem de dinamice, indispensabile pentru viețile tuturor americanilor.

Departamentul de Justiție al SUA ia în considerare să solicite unei instanțe federale să oblige Google să-și divizeze afacerea, pentru a pune astfel capăt monopolului pe care și l-a construit pe piața de căutare, se arată într-un memoriu depus într-un nou dosar deschis împotriva companiei. Ceea ce ar putea însemna nici mai mult nici mai puțin decât scindarea de sub umbrela Google a Chrome – browserul său web -, Android – softwareul său pentru smartphoneuri – și Play – magazinul său de aplicații pentru dispozitive mobile.

O decizie favorabilă în acest sens ar adăuga numele Google pe o listă scurtă de companii, printre care AT&T și Standard Oil, care s-au divizat după bătălii similare cu guvernul SUA. Măsurile luate în cazurile antitrust pot avea efecte profunde. În 2000, un judecător federal a decis împotriva Microsoft într-un caz antitrust și a dispus divizarea companiei. Aceasta a fost anulată în apel, dar constatările legale cheie au fost menținute. Ulterior, Microsoft nu și-a exercitat dominația și asupra industriei pe atunci emergente a internetului, lăsând astfel un spațiu liber în care companii tinere, precum Google, să prospere.

“Comportamentul anticoncurențial al Google a produs efecte dăunătoare și interdependente, cu o complexitate fără precedent, pe mai multe piețe extrem de dinamice. Aceste piețe sunt indispensabile pentru viața tuturor americanilor, iar importanța deblocării efective a acestor piețe și a restabilirii concurenței nu poate fi subestimată”, se arată acum în documentul amintit.

Demersul vine la aproximativ două luni după ce un judecător al Curții Districtuale a SUA a decis că Google a instaurat și menținut un monopol ilegal asupra căutării și publicității online, și este primul pas formal dintr-un nou proces, care ar putea remodela nu doar compania, ci și concurența sa cu rivali precum Microsoft sau OpenAI.

Ce a fost până acum?

Google a fost dată în judecată de către Departamentul de Justiție al SUA în 2020, iar procesul a fost descris încă de la început de mulți observatori drept o amenințare existențială pentru ea și compania-mamă Alphabet. Departamentul de Justiție și procurorii generali au susținut că Google, al cărei motor de căutare controlează aproape 90% din interogările online, a plătit zeci de miliarde de dolari pentru a-și menține monopolul asupra acestui segment al pieței, plăți făcute în urma încheierii unor acorduri cu rivali tehnologici, producători de smartphoneuri și furnizori de servicii wireless.

În schimbul unor procente din sumele încasate de Google din publicitate, companiile în cauză, în frunte cu Apple Inc. și Samsung Electronics Co., au fost de acord să folosească motorul său de căutare ca “default” pentru browserele și dispozitivele lor mobile. Numai în 2022, arată documentele depuse la dosar, Google a plătit către Apple 20 de miliarde de dolari, reprezentând 36% din veniturile totale pe care le-a obținut din căutările efectuate prin intermediul Safari, browserul companiei fondate de Steve Jobs. În același an 2022, serviciile de căutare ale Google au generat 162,450 de miliarde de dolari, venituri care au crescut anul trecut la 175,033 de miliarde de dolari.

Google a devenit motorul de căutare implicit al dispozitivelor Apple încă din 2002, iar înțelegerea a fost renegociată în secret de mai multe ori. Acest gen de acorduri au blocat puncte de acces cheie, au susținut reclamanții, împiedicând motoarele de căutare rivale precum DuckDuckGo sau Bing să obțină volumul de date de care au nevoie pentru a-și îmbunătăți produsele și a provoca Google.

Ce urmează?

Decizia în noul dosar este așteptată pentru anul viitor, iar toată lumea este de acord că va oferi un semnal al (in)eficienței eforturilor guvernamentale de a controla giganții tehnologiei care influențează modul în care cumpărăm bunuri și servicii, consumăm informații și comunicăm online.

Oficialii federali antitrust au mai dat în judecată și Apple, și Amazon, și Meta – proprietarul Facebook -, și Instagram. De asemenea, au mai dat în judecată aceeași Google și pentru afacerea sa de tehnologie publicitară, un judecător federal fiind așteptat să se pronunțe în acest caz în perioada următoare. Iar atenția lor s-a îndreptat și către un grup de companii specializate în inteligență artificială, deschizând investigații împotriva Microsoft, OpenAI și Nvidia.

Departamentul de Justiție își va exprima cererea sa finală privind modul de remediere a monopolului Google luna viitoare. Pe lângă divizarea companiei, o altă variantă ar mai putea fi obligarea acesteia să partajeze cu rivalii săi datele de căutare ale utilizatorilor și să-și restrângă capacitatea de a folosi rezultatele căutărilor pentru a antrena noi modele și produse de inteligență artificială.

„Abilitatea Google de a-și valorifica puterea de monopol pentru a alimenta funcțiile de inteligență artificială este o barieră în curs de dezvoltare în calea concurenței și riscă să consolideze și mai mult dominația sa”, se mai arată în sursa citată, potrivit căreia Departamentul de Justiție ar putea cere instanței și să ofere websiteurilor oportunitatea de a putea renunța la utilizarea conținutului lor pentru a instrui modelele AI ale Google. Compania va avea ocazia să vină cu propria (contra)propunere în luna decembrie.

Prețul în (s)cădere al succesului

Într-o postare de ieri pe blogul companiei, vicepreședintele Google pentru afaceri de reglementare, Lee-Anne Mulholland, spune că propunerile Departamentului de Justiție constituie un exces al guvernului american, ce ar putea duce în cele din urmă la prețuri mai mari pentru consumatori.

“Am investit miliarde de dolari în Chrome și Android. Chrome este un browser sigur, rapid și gratuit, iar codul său open-source oferă coloana vertebrală pentru numeroase browsere concurente. Android este un sistem de operare open-source securizat, inovator și gratuit, care a permis o gamă largă de opțiuni pe piața smartphoneurilor, contribuind la menținerea prețului telefoanelor la un nivel scăzut pentru miliarde de oameni”, scrie ea, avertizând că, dacă ar fi despărțite de Google, acestea ar trebui să înceapă să facă bani pe cont propriu – ceea ce ar duce la o inevitabilă creștere în lanț a prețurilor.

Plătind miliarde de dolari pe an către companii precum Apple și Samsung pentru a fi motorul de căutare implicit pe dispozitivele lor, susține aceasta, Google nu a făcut altceva decât să subvenționeze efectiv acele produse.

După pronunțarea deciziei din august, Google a anunțat că va face recurs, continuând să susțină, așa cum a făcut-o pe toată durata procesului, că poziția sa dominantă în industrie este rezultatul firesc al dezvoltării unui produs mai bun decât al concurenților săi. “Această decizie recunoaște că Google oferă cel mai bun motor de căutare, dar concluzionează că nu ar trebui să ni se permită să-l facem disponibil cu ușurință”, comenta Kent Walker, președintele Google pentru afaceri globale, într-o declarație în care făcea referire la un paragraf din decizia amintită, în care motorul de căutare al Google era descris ca fiind superior celor ale rivalilor săi.

Deocamdată, ca efect direct în piață, acțiunile Google au scăzut în ultimele zile la cel mai mic nivel înregistrat din luna martie încoace.