Goana după cadouri: shoppingul, între recorduri și criză

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

„Șansa de a merge la magazin pentru a cumpăra o pâine și de a te întoarce de acolo doar cu o pâine este de unu la trei mi­­liarde, spunea, cu mult umor, jur­na­lista americană Erma Bombeck. Iar în perioada reducerilor, se poate adăuga, rata crește exponențial.

De la electroIT, îmbrăcăminte, încălță­minte, mobilă sau locuințe, toate sectoarele par să fie atinse de „febra“ redu­cerilor care încep în noiem­brie odată cu Black Friday și continuă până spre finalul anului, trecând prin cam­paniile de 1 Decembrie, Moș Nicolae sau de Crăciun.

Recorduri de vânzări. Retailerii s-au întrecut și în acest an în oferte care să îi atragă pe consumatori și să îi introducă în atmosfera de sărbători „la reducere“. Din­colo de televizoare, electrocasnice sau laptopuri, românii au scos bani și pentru genți Prada, bijuterii cu diamante, zece kilogra­me de lingouri de aur și chiar o mașină Fer­rari California (vândută cu 119.880 de euro, de la un preț inițial de 136.800 de euro).

Mai mult, în hora reducerilor de sezon au intrat și apartamentele, doar că, în acest caz, discounturile au fost mai mici, în general sub 5.000 de euro, adică sub 10% din valoarea unui apartament.

Din cealaltă parte a ofertelor, cumpă­ră­torii au scos din buzunare în acest an de la 500 de lei la peste 1.000 de lei pentru achizițiile făcute „la reduceri“. În cazul elec­troretailerului Flanco, de exemplu, valoarea medie a tranzacțiilor a fost de 800 de lei, ceea ce reprezintă o treime din salariul mediu pe economie.

De altfel, cifrele vorbesc de la sine, retailerii înregistrând creșteri ale vânză­rilor față de anul trecut chiar și cu 20% – eMag a anunțat vânzări-record de peste 67 de milioane de euro, F64 a vândut echipamente foto-video și accesorii de 3,5 mi­li­oane de euro, iar Fashion Days a avut încasări de 3,7 milioane de euro.

„Este cunoscut faptul că oamenii nu fac alegeri raționale de achiziție“, explică această febră a cumpărăturilor Nadia Gor­duza, medic psihoterapeut, fondator ID Therapy Bespoke Treatment Center. Iar studiile arată că, în „goana după ca­douri“, vizitatorii se transformă mult mai ușor în cumpărători în această perioadă decât în restul anului.

Terapia de shopping. Teoria mai spune că unele persoane vor să compenseze o stimă de sine scăzută cu un pro­dus costisitor, care le-ar oferi sentimentul de apartenență la o comunitate cu statut social ridicat. În această cheie se poate interpreta și apetitul pentru produse care s-ar încadra mai degrabă la categoria „in­ves­tiție“ decât la „cumpă­rături impulsive“.

Paradoxal, creșteri simțitoare ale vân­ză­rilor s-au înregistrat și în cazul unor com­panii care nu s-au alăturat marilor cam­panii de reduceri din această pe­rioa­dă. „Uitându-ne pe grafice, vedem o creștere a vânzărilor, chiar dacă noi nu facem oferte de Black Friday“, mărturi­sește pentru NewMoney un reprezentant al unei companii din domeniul construc­țiilor care a dorit să rămână anonim.

Nadia Gorduza explică acest lucru prin capacitatea de convingere a vânzătorilor (care au totuși propriile campanii de reducere pe care consumatorul le poate asocia cu ideea de reduceri de sezon), dar și prin faptul că, în anotimpul rece, când suntem mai puțin expuși la lumina solară, „unele persoane pot suferi de un dezechilibru afectiv de sezon care este cunoscut sub numele de «winter blues»“. Atunci, tratamentul la care recurg aces­te persoane este echivalent cu „terapia prin shopping“.

Contra cronometru. Pe de altă parte, multe dintre reducerile afișate trans­mit ideea de urgență și competiție, ceea ce îi transformă pe oameni în vână­tori de „trofee“. Din dorința de a atrage tot mai mulți „vânători“, Black Friday nu are o dată precisă de la an la an și nici o durată bine definită în România. Practic, perioada de reduceri s-a extins pe toată durata lunii noiembrie.

„Anul acesta, analizând comportamentul clienților de Black Friday, dar și modul în care răspunde la stres întreaga infra­s­tructură de vânzări și logistică, am decis că este mai bine să extindem durata ofertelor promoționale și să reducem astfel presiunea asupra magazinelor și a curieri­lor“, explică Dragoș Sârbu, CEO Flanco, una dintre companiile care au adus Black Friday în România în urmă cu șase ani. Black Friday a trecut (sau nu?!), trăiască în continuare reducerile!

Semnalul de alarmă. Dincolo de euforia cumpărăturilor (valabilă atât pentru retaileri, cât și pentru clienți), la nivel ma­cro, România pare că nu poate scăpa de modelul economic bazat pe consum. Po­trivit prognozei de toamnă a FMI, România va avea în acest an o creștere econo­mică de 5%, cea mai mare din Europa. Estimările ins­tituției financiare sunt optimiste și pentru anul următor, cu toate că prognoza este mai rezervată – 3,8%, dar Bucu­reștiul va rămâne tot în fruntea clasamentului european.

În aceeași notă, și consumul este pe plus, doar în primul trimestru al anului avansul fiind de 20%. Cel mai probabil, creșterea semnificativă a consumului se va regăsi inclusiv în acest final de an. „Cum dobânzile la depozite nu mai sunt de mult un stimulent pentru economisire, banii în plus pe care românii i-au câștigat în 2016 se duc în consum“, argumentează Mădălina Cârstea, director de strategie al GfK România. Reducerea TVA și creș­terile salariale sunt alte motive care au impulsionat această creștere.

Amintirea anilor de dinaintea crizei îi face însă pe unii să tresară în fața acestor cifre. Potrivit unui studiu al EY, oamenii de afaceri din România sunt îngrijorați de acest model de creștere bazat pe consum. „Există un real pericol de supra­în­călzire a economiei“, subliniază și specia­lista GfK. La rândul său, Jeffrey Franks, fost șef al misiunii FMI în România, atrăgea atenția, la jumătatea acestui an, că, deși creșterea economică nu mai este în prezent la fel de mare ca în perioada de dinaintea crizei, trebuie să fie evitate greșelile din trecut. Și poate pentru aceasta ar fi nevoie de puțină cumpătare și din partea consumatorilor.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Atenție la capcane” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]Laura Pascu, PR al Centrului European al Consumatorilor din România, a explicat care sunt capcanele goanei după cumpărături.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • PREȚUL. De multe ori s-a spus că reducerile din perioadele dedicate nu sunt la fel de mari ca în timpul anului. Acestea se fac însă pe prețurile din ultimele 30 de zile. Prețurile ar trebui urmărite cu circa două luni înainte de reduceri.
  • DATELE COMPANIEI. Un client a cumpărat online produse de pe un site care avea extensia „.ro“, numărul de telefon era din Ungaria, livrările se făceau în România, iar sediul social era în Anglia. Pentru a evita astfel de „țepe“, datele de contact sunt importante, țara trebuie să coincidă cu numărul de telefon.
  • VERIFICAREA LA LIVRARE. Unui client i-a fost livrat un eBook reader acasă și, pentru că era descărcat, acesta nu l-a putut verifica în prezența curierului. Ulterior, și-a dat seama că ecranul era plin de dungi, dar compania a refuzat inițial să îl schimbe, pe motiv că acesta nu a fost verificat la livrare.
  • PARTEA BUNĂ. Românii au învățat să își ceară și drepturile. De la o medie de circa 50-60 de reclamații pe lună, în 2016 numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 110.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Isteria cumpărăturilor este determinată și de un dezechilibru afectiv, denumit de psihologi „winter blue”. Sursa foto: Guliver / Getty Images

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *