GALERIE FOTO Un pescar din Agigea face peste 8 milioane de lei pe an cu o cherhana și un restaurant la malul mării
Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney
Oricât ar fi de fantastice, poveștile pescărești tot sunt urmărite cu atenție de cei care le ascultă. Fie că vorbesc despre somni de 200 de kilograme ori știuci de trei metri, pleacă de fiecare dată de la o întâmplare reală. Așa e viața la capătul minciocului. „Pescăria lui Matei“ e însă un alt soi de poveste pescărească, (re)scrisă pe parcursul a trei generații.
Matei Datcu este pescar de când se știe. Plastic vorbind, bărbatul de 35 de ani din Agigea s-a născut în barcă. Și nu doar atât. A crescut printre pescari. Bunicul a fost șef de pescărie, tatăl, tot șef de pescărie, iar tânărul Matei, personajul nostru… șef de pescărie. Acum este și șef de restaurant. Este proprietarul localului „Pescăria lui Matei“, situat chiar la limita portului Agigea, într-un loc relativ izolat, frecventat inițial doar de cunoscători.
După ce s-a construit cel de-al doilea pod de la Agigea peste Canalul Dunăre–Marea Negră a devenit mai accesibil, iar „Pescăria lui Matei“ a ajuns în doar patru ani unul dintre cele mai populare restaurante pescărești de pe litoral, cu clienți constanți indiferent de anotimp sau sezon. Restaurantul nu e în zonă turistică, ci pe o rută mai mult comercială, putând fi confundat cu o parcare de camioane, însă amplasarea sa pe stânci și vederea la mare i-au adus rapid popularitatea. La fel și sursa proprie de pește proaspăt, care i-a făcut pe cei care i-au trecut pragul să recomande pescăria din Agigea.
Și cum viața lui Matei Datcu nu este legată doar de restaurant, povestea sa de business începe chiar din barcă.
Secrete de familie. „Tata e șef de pescărie din 1981“, își începe Matei povestea, cu mândrie. Își amintește că a crescut printre năvoade și îi plăcea să iasă pe mare. Și nu numai. Bunicul său pescuia inclusiv în Deltă, unde tânărul Matei avea să învețe tainele pescuitului la apă dulce. În 1986, familia lui s-a mutat la Agigea, unde se construise cea mai nouă și modernă cherhana de la Marea Neagră. „Aici pescuiam și tot aici afumam peștele“, povestește Matei Datcu. La peste 30 de ani de la construcția cherhanalei de la Agigea, tânărul antreprenor s-a gândit să o renoveze. A început cu afumătoarea, care produce doar pentru necesarul restaurantului.
Citiți și: Restaurante românești la export: Dragoș Petrescu vrea să ducă Trattoria Buongiorno la Viena
Practic, tot peștele prins de familia lui Matei Datcu ajunge în restaurantul inaugurat în 2014. Până atunci, familia pescuia și vindea peștele către diverși beneficiari. Însă nu era o afacere care să îi ofere un viitor. „Nu găsești să vinzi peștele când vrei tu. Când ai tu pește, are toată lumea“, explică Matei Datcu, adăugând că sursele de pește nu s-au rezumat doar la malul mării. Datcu a pescuit și pe lacul Sinoe, în Delta Dunării, dar și pe balta Bugeac, de lângă Ostrov, unde familia sa exploatează un luciu de apă de circa 200 de hectare. Toamna, când se strică vremea pentru pescuit, mizează mai mult pe peștele pescuit din Dunăre. Iar pentru a putea acoperi cererea, mai cumpără pește și de la alte cherhanale de la malul mării. De remarcat că, în România, pe o piață a produselor din pește de circa 350 de milioane de euro, local se produce doar 12%.
„Nu prindem tot timpul mult pește. Pot spune că avem zile când prindem doar o mână de pește, dar și zile cu două sau trei tone“, mai spune antreprenorul. De aceea ține legătura și cu alte pescării cum sunt cele de la Vadu, Corbu, Eforie Nord, Costinești, Venus, Olimp ori Vama Veche. Glumește și spune că îi mai sună de pe mare să vadă cât au prins pentru a compara cât de eficienți au fost el și echipa sa.
Inspectorul Matei. Absolvent al Facultății de Chimie Alimentară a Universității Dunărea de Jos, din Galați, a fost sfătuit de tatăl său să nu se orienteze către piscicultură, pentru că a învățat de mic toate tainele meseriei de pescar și nu are rost să repete ceea ce știe deja. „Mi-a spus să mai învăț și alte lucruri. Dacă făceam piscicultura, cu tată și bunic șefi de pescărie, eram prințișor în facultate“, glumește el.
După cinci ani de facultate și alți doi de master, Matei Datcu a ajuns inspector în Direcția Sanitar-Veterinară. Se întâmpla în 2007-2008, dar afinitatea pentru businessul la malul mării l-a făcut să se orienteze către antreprenoriat. „Făceam de toate în vacanțe. Dacă nu pescuiam, plimbam turiștii pe mare“, mai povestește el, recunoscând că nu-i prea place să cheltuie banii, ci doar să-i facă.
Și cum iese ușor în evidență, în urmă cu doi ani, Matei Datcu a fost și eroul unui clip antreprenorial comandat de Banca Română pentru Dezvoltare (BRD). „De mic voiam să ies în față și să ies din anonimat“, spunea el în filmare. Și s-a descurcat. A început afacerea în timp ce multe restaurante pierdeau clienți din cauza Legii antifumat. Și-a bazat activitatea pe mâncare tradițională, și-a făcut un cont pe Facebook și a început să promoveze cele câteva feluri de mâncare pe care le prepara în restaurantul său. „Nu am dat bani pe publicitate. Facebook e gratis și extrem de eficient“, explică el.
Ciorba mamei și șprițul unchiului. Inițial, familia sa prindea peștele și apoi îl vindea proaspăt ori afumat. Pentru că voia propria sursă de venit, Matei a deschis pe plaja din Agigea, lângă cherhanaua familiei, un mic bar sezonier. „Din peștele prins dimineața mama făcea ciorbă, iar eu îl prăjeam pe plită“, povestește Datcu, recunoscând că a decis să gătească peștele pentru că doar din vânzarea lui directă nu obținea prea mult profit.
Afacerea sezonieră îi aducea tânărului antreprenor un venit constant de peste 10.000 de euro pe an și reușise să fidelizeze turiști care veneau la Agigea doar pentru a mânca pește abia scos din mare.
Prin 2010 și-a dat seama că poate mai mult, iar ideea i-a venit după mai multe pahare cu vin. „Eram la un șpriț cu un unchi pe stâncile lângă care am făcut restaurantul. Ne-am uitat către mare și am văzut că ne place priveliștea. Așa am luat hotărârea să ridic restaurantul“, povestește Datcu. S-a gândit atunci că, dacă lui, care e crescut pe litoral, îi place marea, de ce nu le-ar plăcea și turiștilor?
Inițial s-a gândit ca restaurantul să fie rotund, dar a renunțat mai apoi la idee. A mizat totul pe priveliște și l-a făcut dreptunghiular. Construcția restaurantului a durat peste trei ani, iar investițiile au fost făcute treptat, din banii câștigați din barul de pe plajă, unde în timpul zilei gătea pește, iar seara organiza discoteci. Nu a diversificat meniul, ci s-a axat doar pe câteva feluri de pește proaspăt. „Nu-mi dădea nimeni șanse. Chiar spuneau: «Își face pescarul restaurant»“, își amintește Datcu.
A renunțat la barul de pe plajă în 2013 și a mutat toată afacerea în noul local, cu peste 150 de locuri, construit de el cu ajutorul câtorva meseriași locali. Noul business i-a adus și aproape 30 de procese, însă nu detaliază subiectul. Spune doar că, în momentul în care s-a gândit la o afacere mai mare, a luat în calcul și genul acesta de probleme.
Afacerea a început cu venituri anuale de nici 100.000 de euro, dar în patru ani de activitate s-a apropiat de 1,9 milioane de euro. Dacă la demararea afacerii de pe plajă lucra doar cu pescarii și familia, Matei Datcu a ajuns în prezent la circa 80 de salariați, din care 60 lucrează doar la restaurant. Localul funcționează inclusiv iarna, fiind unul dintre puținele obiective turistice de pe litoralul românesc care nu depind de sezon.
„Turiștii revin și în timpul iernii. Vin mulți bucureșteni, constănțeni, dar au revenit și de prin Brașov“, spune Matei Datcu. Și cum afacerea este la început, vrea ca în fiecare an să-și crească veniturile. Cel puțin atâta timp cât are balta pește.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, cât, unde” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Pentru consumul intern, România importă mai mult pește decât produce. Chiar dacă activitatea piscicolă este prezentă în 38 de județe din întreaga țară, mai mult de 85% din peștele consumat vine din afara țării.[/vc_column_text][vc_column_text]
- DEPENDENȚI DE IMPORT. Piața peștelui în România era evaluată anul trecut la circa 350 de milioane de euro. Din această sumă, producția locală reprezintă doar 12%, restul fiind asigurat din importuri.
- CONSUM REDUS. Românii consumă între 4 și 4,5 kilograme de pește pe an, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, față de o medie de 20 de kilograme pe cap de locuitor estimată la nivelul UE. Cei mai mari consumatori de pește sunt japonezii, cu un consum anual de 90 de kilograme/capita.
- PESCUIT OFICIAL. În România există 850 de unități autorizate pentru activitatea de piscicultură, po-trivit unei cercetări a Institutului Na-țional de Statistică (INS). La începutul lui 2016, cele mai multe ambarcațiuni pentru pescuit erau înregistrate pe Dunăre (876 de nave), în Delta Dunării (592) și la Marea Neagră (380).
- CHERHANALE PE LITORAL. Cele mai mari pescării de la malul Mării Negre sunt la Vadu, Corbu, Capul Midia, Mamaia, Agigea, Eforie Nord, Costinești, Venus, Olimp, 2 Mai și Vama Veche.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney