Furtul tezaurului dacic din muzeul Drents. Noi piste descoperite de anchetatori privind posibilii autori. Jaful, minuţios planificat, a durat doar 3 minute

sursa foto: graiulsalajului.ro

UPDATE 10.40: Ministrul Culturii, Natalia Intotero, și directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, sunt așteptați la audieri luni, în Comisia de Cultură din Camera Deputaților, condusă de deputatul AUR Mihail Neamțu. Audierile au fost convocate după furtul comorilor de aur din tezaurul dacic expuse la un muzeu din Olanda.

__________________________________________________________________________

O echipă formată din zeci de ofiţeri de poliţie lucrează la jaful spectaculos al tezaurului dacic comis sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Între timp, detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi, iar poliţia investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice cu puţin timp înainte de jaf, relatează presa olandeză.

Clanul Remmo, pe lista suspecților

Potrivit publicaţiei olandeze De Telegraaf, citată de News.ro, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani.

Poliţia a declarat pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare – o imagine care a circulat duminică în presa din România – a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.

De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.

Jaful, minuţios planificat, a durat doar 3 minute

Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf minuţios planificat, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.

Aflată, prin urmare, sub o mare presiune internaţională, poliţia olandeză îi vânează pe hoţii care au sustras sâmbătă dimineaţă comorile de artă din aur extrem de valoroase din România de la Muzeul Drents din Assen.

Piesa de rezistenţă a tezaurului era faimosul coif de aur de la Coţofeneşti, confecţionat dintr-un kilogram de aur pur. Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la patru fără un sfert.

Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori, care au spart vitrinele şi au luat coiful şi cele trei preţioase brăţări de aur. S-a întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei, care a fost prezentată de la începutul lunii iulie, scrie De Telegraaf.

Anchetă extinsă

Poliţia s-a mobilizat rapid sâmbătă dimineaţa şi a pus la dispoziţie la fel de mulţi oameni şi expertiză pentru jaf ca într-un caz de crimă. Echipa de poliţie este formată din 35 de detectivi tactici, specialişti criminalişti şi membri ai Echipei Naţionale de Artă din cadrul Unităţii Naţionale de Expertiză şi Operaţiuni. Există, de asemenea, un contact strâns cu poliţia română.

Pe parcursul weekendului, detectivii au urmărit imaginile camerelor de supraveghere şi au interogat angajaţii muzeului, concentrându-se asupra celor care au vizitat expoziţia cu câteva zile înainte de jaf. Hoţii de artă şi bijuterii fac aproape întotdeauna investigaţii preliminare înainte de a comite jaful. Astfel, potrivit De Telegraa, poliţia ar avea piste interesante pentru anchetă.

De asemenea, există mai multe informaţii despre traseul vehiculului folosit de hoţi, care au schimbat maşina în apropierea oraşului Rolde după ce au incendiat maşina pe care o folosiseră în Assen.

Echipa de poliţişti este pe urmele celor trei, posibil patru făptaşi. Este o cursă contra cronometru cu o miză diabolică: există temeri ca autorii ar vrea să topească coiful şi brăţările, aşa că viteza este esenţială. Pe de altă parte, o arestare rapidă ar putea fi dezastruoasă pentru o anchetă asupra celorlalţi implicaţi.

Reacţii şi demersuri oficiale

Potrivit NOS, ministrul culturii din România doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander în marja comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat pe Facebook că ministrul Culturii, Natalia Intotero, va transmite un „mesaj ferm” din partea guvernului său şi va sublinia că piesele furate trebuie recuperate cât mai repede.

Presa românească scrie că Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător, notează articolul publicat pe site-ul NOS.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.

Potrivit aceloraşi documente, coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro.

Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint (circa 650 de obiecte) împrumutate muzeului din Assen erau asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.

sursa foto: graiulsalajului.ro