Șeful unui FinTech londonez: „Spre deosebire de Donald Trump, nouă nu ne plac granițele”

Un FinTech londonez își pune primii oameni „pe teren“ românesc. Cu un rol asumat de „disruptor“, Ebury nu se teme de concurența din partea băn­cilor și salută cu interes intrarea altor FinTech-uri pe plan local.

Acest articol a apărut în numărul 39 (30 aprilie – 13 mai) al revistei NewMoney

„Ne propunem să eliminăm granițele. Spre deosebire de Donald Trump, nouă nu ne plac granițele“, rezumă Johan Gabriëls, CEO-ul recent deschisului birou local al FinTech-ului londonez Ebury, filosofia companiei care l-a recrutat la sfârșitul anului trecut. Cu o experiență bogată în lumea financiară, inclusiv în sistemul bancar local, belgianul s-a apucat deja să recruteze oameni și să caute clienți.

Compania își propune să replice în România un model de dezvoltare care i-a permis dublarea afacerilor în fiecare dintre cei nouă ani de la înființare. Sus­ținută de acționari puternici, printre care și Vitruvian Partners – fondul de in­vestiții care a cumpărat recent 30% din acțiunile Bitdefender, într-o tranzac­ție de 200 de milioane de dolari –, Ebury își dorește să devină, pentru antrepre­norii din România, și nu numai, o „trezo­rerie externă“. Iar vizate sunt companii­le care se ocupă de comerț extern. Spre deosebire de mare parte din competiție, FinTech-ul britanic se poziționează pe seg­mentul de business-to-business (B2B) și le propune antreprenorilor ro­mâni o gamă variată de servicii legate de plățile transfrontaliere, de la tranzacțiile în sine la protecție împotriva volatilității cursului de schimb și până la finanțare pentru activitatea de import-export (serviciul de creditare urmează a fi lansat).

DISRUPTORII DIGITALI. Momentan, biroul din România are șapte angajați, aflați la cursuri de pregătire la sediul Ebury din Grecia, iar Gabriëls speră să găsească 20 de oameni. În ceea ce privește obiectivele primului an, fostul bancher spune că nu i s-au impus sarcini punctuale, dar că și-ar dori să aducă lunar 15 clienți noi. Ținta ar fi IMM-urile și companiile mai mari, în spe­cial cele locale, având în vedere că mul­tina­ționalele au o trezorerie centrali­zată la nivel de grup și decizia cu privire la furnizorii de soluții financiare nu le aparține, în cele mai multe cazuri, executivilor din România. „Nu ne uităm la anumite sectoare. Ne place să lucrăm cu com­panii noi, aflate în creștere puternică, la fel ca noi. Colaborarea cu astfel de companii funcționează bine pentru că au o mentalitate axată pe schimbare, o abordare mai dinamică. În mod cert îi targe­tăm mai mult decât pe cei care fac business într-o manieră mai tradițională“, spune șeful Ebury România.

FinTech-urile – termen care descrie o afa­cere ce își propune să furnizeze servicii financiare prin utilizarea de software și tehnologii moderne – sunt creditate de mulți analiști drept „disruptorii digitali“ ai sistemului bancar. Cu toate acestea, punc­tele lor forte „mușcă“ o felie prea mică din businessul instituțiilor financiare tradi­ționale. „Maturitatea digitală a FinTech-urilor este limitată de oferta modestă de servicii financiare pe care o pun la dispo­ziția clienților“, reiese dintr-un studiu Deloitte. Totuși, acolo unde concurează cu sistemul bancar, FinTech-urile o fac într-o manieră eficientă, rapidă și ieftină. Transferul de bani, oriunde în lume, ar trebui să devină ceva la fel de ba­nal ca trimiterea unui e-mail. Și să coste la fel. Cel puțin astfel gândește Gabriëls. „Băncile au comi­si­oane diferite pentru plăți obișnuite și pen­tru plăți rapide, pentru transferuri SWIFT și pentru transfe­ruri non-SWIFT. Am lucrat în bănci, am vă­zut sistemele. Există un singur cablu!“, argumentează el.

Motivul care face din transferurile bancare o provocare greu de înțeles pentru clienți este infrastructura învechită a sis­te­mului tradițional. Dacă un client din Ro­mânia dorește să facă o plată în SUA, în dolari, printr-o bancă locală, acea bancă locală trebuie să apeleze la o bancă mai mare, banca mai mare la sediul central din Vest, iar sediul central la banca omo­nimă din SUA. „Treci prin patru intermediari. Fiecare își va lua o marjă și va dura trei-patru zile până când banii vor ajunge la destinație“, explică Gabriëls. De cea­laltă parte, sistemele Ebury pot fi comparate cu un satelit, direcționează banii de ori­unde, fără costuri. „Singurul moment în care ne luăm o marjă este când schim­băm o monedă într-alta. Chiar și acolo avem o marjă mai mică decât cea a băn­cilor“, explică șeful Ebury România.

OPORTUNITĂȚI PENTRU TOȚI. Acest lucru este posibil pe fondul colaborării companiei cu marile bănci. Anul trecut, FinTech-ul londonez a intermediat tran­zacții în valoare de 14 miliarde de euro, în 140 de monede. „Lucrăm cu City, Barclays, Société Générale, Deutche Bank. Toți sunt furnizori, dar licitează pentru cele 14 miliarde, ceea ce înseamnă că pu­tem obține prețuri foarte avantajoase“, explică el mecanismul care permite optimizarea costurilor percepute clienților – unul dintre punctele forte ale FinTech-urilor. De altfel, mulți specialiști le reco­mandă celor două industrii să găsească o cale de mijloc. „Pentru băncile și companiile FinTech, răspunsul este colaborarea, iar costul de a nu colabora va fi probabil diferența dintre supraviețuire și succes“, explică Laurențiu Nedelcu, manager Saxo Bank pentru Europa Centrală și de Est, într-o analiză recentă asupra oportuni­tăților pe care FinTech-urile le au pe plan local. În opinia sa, într-o țară precum România, unde istoric vorbind comisioa­nele bancare au fost printre cele mai mari din regiune, băncile care oferă servicii digitale alternative eficiente din punct de vedere al costurilor au o reală șansă de a se impune.

Nedelcu recomandă o schimbare a per­cepției. Digitalizarea trebuie văzută ca o oportunitate, nu ca o amenințare. Iar dacă bancherii trebuie să înțeleagă că în câțiva ani vor trebui să fie la fel de ieftini și rapizi ca FinTech-urile, și cele din urmă trebuie să priceapă că pentru a fi viabile și profitabile nu pot perturba întregul lanț valoric al băncilor. Iar rezultatul acestei dinamici va fi „reducerea costurilor pentru consumatori (…), precum și oferirea celui mai de preț avantaj – comoditatea“, explică Nedelcu.

E o părere împărtășită și de Gabriëls, care speră că și clienții din România vor ajunge să se bucure, într-un viitor nu prea îndepărtat, de aceleași servicii ca vest-europenii. „Astfel de comisioane nu există în vestul Europei. Dacă fac o plată din Belgia în Franța, băncile nu-mi vor percepe niciun comision. Este ceva ce se mai întâmplă doar în această regiune, în estul Europei“, spune fostul bancher. Dacă Ebury se mișcă bine prin comparație cu marile bănci, nici competiția din zona FinTech nu pare a-i speria pe britanici. Mai mult decât atât, competitorii ar putea fi aliați, cel puțin pe un orizont scurt și mediu de timp. „Majoritatea tranzacțiilor sunt făcute de bănci. Peste 95%. Pentru noi, să avem un alt FinTech care promo­vează industria e un lucru bun“, punc­tează Gabriëls.

„FinTech-urile există marginal și în România, dar vor apărea tot mai multe dacă băncile nu fac ceva în acest sens“, spunea recent Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Poate mai important, oficialul BNR a precizat că banca centrală va sprijini dezvoltarea acestui segment de companii, în special a acelor FinTech-uri care vor umple un gol în piață, al finanțării IMM-urilor. Adică exact segmentul pe care s-a poziționat Ebury.

Parteneriate strategice

Jucători importanți din sau prezenți în sistemul bancar local au început să investească tot mai mult în parteneriate cu startup-uri din zona FinTech.

• Interes. BT Investments, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, a făcut la finele anului trecut prima investiție în segmentul FinTech, devenind acționar al Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți Pago. La sfârșitul lui martie, grupul a participat la o rundă de finanțare de 300.000 de euro lansată de startup-ul Ebriza, care a dezvoltat un soft de vânzare și gestiune. Clujenii mai colaborează cu FinTech-ul israelian Personetics, specializat în soluțiilor bancare cognitive bazate pe inteligență artificială.
• Finanțare. Olandezii de la ING au anunțat în toamna anului trecut înființarea unui fond de venture capital în valoare de 300 de milioane de euro care să investească în companii FinTech, atât startup-uri, cât și companii care s-au afirmat în piață. Misiunea fondului de investiții este de a accelera ritmul inovației din bancă, în contextul în care instituția financiară investește și în departamentele in-house de digitalizare a produselor sale. La ora actuală, ING are 115 parteneri din sectorul FinTech.

FOTO: Guliver / Getty Images