Finanțarea companiilor: oportunitate sau capcană pentru bănci

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

Băncile din România sunt prinse între ciocan și nicovală. Singura dezvoltare reală pare să fie accelerarea creditării companiilor, însă obstacolele nu sunt deloc de neglijat.

Să uităm de data asta de Terente și să ne uităm la statistici. Ca pondere în PIB, sectorul bancar din România este cel mai mic din Uniunea Europeană. Mai mult, este de două ori mai mic decât cel din Polonia, Ungaria, Cehia sau chiar Bulga­ria, unde activele bancare se apropie de 100% din PIB, față de doar 50% în România.

Mai îngrijorător, dinamica este în scă­dere. Evoluția nefavorabilă poate fi expli­cată, în parte, de curățarea bilanțu­rilor din ultimii ani, ca urmare a crizei ce a în­groșat creditele neperformante din bilan­țu­rile băncilor. O spune Florian Neagu, dire­ctor adjunct al Direcției de Stabilitate Finan­ciară din cadrul Băncii Naționale a Româ­niei (BNR), în opinia căruia cea mai impor­tantă pârghie de dezvoltare a bănci­lor din România este finanțarea companiilor.

CREDITE ȘI DEBITORI. De altfel, datele BNR arată că băncile mai au foarte puțin spațiu de a se dezvolta cumpărând titluri de stat. Această clasă de active poate oferi un oarecare confort deoarece titlurile de stat pot fi folosite drept colateral pentru a obține finanțare de la banca cen­trală, în caz de nevoie. Cu toate acestea, expunerea băncilor locale pe obligațiuni publice este de circa 20%, dublă față de media europeană.

O a doua pârghie de dezvoltare pare la rândul ei aproape epuizată. Din calculele BNR reiese că împrumuturile acordate populației au avut un ritm și un volum de creștere care le plasează peste pragul semnal. În cazul în care nivelul creditelor acordate persoanelor fizice se va apropia de pragul de alertă, băncile ar putea fi obli­gate să reducă nivelul maxim de îndatorare. Acesta este stabilit la ora actuală individual, prin normele interne ale băn­cilor și poate ajunge până la 70% din veni­tu­rile debitorilor, nivel la care banca cen­trală se uită cu îngrijorare.

Cu toate că o mare parte a creditelor acordate în ultimii ani a fost în lei, elimi­nân­du-se astfel riscul de curs valutar, do­bânzile din această perioadă au fost foarte mici, existând riscul ca odată cu creșterea acestora unii debitori să aibă dificultăți în a-și returna împrumuturile.

Prin urmare, cea mai „generoasă“ linie de business pare a fi finanțarea companii­lor. Tendința de orientare către acest segment este confirmată și de recentele campanii de comunicare ale băncilor, multe ins­tituții financiare poziționându-se ca o ban­că a antreprenorilor. Statisticile nu sunt însă de partea lor.

CONDIȚII DE PIAȚĂ. Doar 8% din credi­tele luate de companiile din România pro­vin de la bănci, un procent inferior celui al împrumuturilor luate de la acționari. O altă particularitate a firmelor din România este că se împrumută, cu precădere, din afară, reiese din datele băncii centrale. Astfel, stocul creditelor corporate acordate de băncile locale se ridică la circa 24 de miliarde de euro, în vreme ce împrumu­turile luate de la bănci străine sau de la „mame“ sunt de 34-35 de miliarde de euro, mai arată cifrele BNR.

Statisticile sunt parțial explicate de pre­zența companiilor multinaționale, care au posibilitatea de a apela la împrumuturi cu costuri mai avantajoase de la institu­țiile financiare străine. De cealaltă parte, circa 70% din creditele acordate pe plan local merg către companii cu capital preponderent autohton. „Firmele cu capital străin au un rol în creștere în economie, dar se împrumută din afară, iar firmele cu capital autohton au un rol în scădere, dar ele se împrumută în țară“, explică Florian Neagu. Având în vedere că „forța“ eco­no­mică a acestor companii este în scădere, cererea de credite de pe plan local va urma același trend, avertizează el.

În ceea ce privește volumul creditelor corporate acordate de bănci, acesta tră­dează același apetit redus. Nicio companie nu a accesat un împrumut de peste jumătate de miliard de lei de la o bancă din România, cu toate că există companii românești care au luat astfel de credite de peste hotare. Doar 50 de companii au la ora actuală împrumuturi la bănci cuprinse între 100.000 și 500.000 de lei, cele mai multe credite fiind de sub 100.000 de lei.

Rezultă astfel că resursele din sistemul bancar nu sunt folosite eficient.

RADIOGRAFIA COMPANIILOR. Neagu este de părere că pentru a stimula creditarea trebuie crescută „masa critică“ a companiilor robuste din punct de vedere financiar. Un indicator ce poate părea ne­în­semnat indică fragilitatea operatorilor economici locali. Dacă în anii ’90 doar 10% din companii aveau capitaluri ne­ga­tive, rata a urcat acum la circa 50%, în con­dițiile în care suma minimă cerută de lege este modestă – 200 de lei.

„Când vezi asemenea statistici rezultă că ar fi necesare niște reforme structurale astfel încât constrângerile bugetare să redevină ferme în economie pentru toate categoriile de firme și private, și de stat“, spune Neagu. Pragul de 200 de lei este re­glementat de legea societăților comerciale, însă la ora actuală nu există nicio autoritate desemnată să verifice respectarea acestei prevederi și nicio penalitate pre­vă­zută în cazul nerespectării sale.

Prin urmare, companiile cu suficientă forță își negociază creditele la Paris sau la Viena, în vreme ce băncile locale se bat pe prea puținele companii rămase.

Un sistem bolnav

Băncile s-au bucurat în ultimii ani de resurse în-semnate, însă eficiența utilizării lor rămâne sub semnul întrebării.

• PIB. Sectorul bancar din România are cea mai mică pondere din UE în PIB, de circa 50%. Media europeană este de peste 250% din PIB, în vreme ce media zonei euro se apropie de 300% din PIB.
• ACTIVE. Activele băncilor reprezintă peste 75% din activele financiare ale Româ-niei. Acestea sunt urmate de activele fondurilor de inves-tiții (7,7%), ale fondurilor de pensii private (6,6%), ale IFN-urilor (6,1%), pe ultimul loc clasându-se societățile de asigurare (4,3%).
• CREDITE. Creditarea a luat avânt în special pe segmentul de retail, sprijinită de revenirea consumului, dar și de programul guvernamental „Prima Casă“. Pe de altă parte, stocul creditelor acordate companiilor s-a ridicat la 101,8 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut, în scădere cu 3,4% față de finele lui 2015.
• SECTOARE. Industria prelucrătoare și comerțul au fost sectoarele care au avut cea mai mare pondere în împrumuturile acordate de bănci. Industria extractivă și utilitățile s-au clasat la polul opus. Ca ordin de mărime, cele mai multe credite au fost acordate corporațiilor și companiilor de dimensiuni mijlocii.

FOTO: Mediafax