Eurostat: Datorii contingente și credite neperformante în 2023

Cea mai comună formă de datorii contingente în țările UE sunt garanțiile guvernamentale asupra datoriilor și, ocazional, asupra activelor terților. În 2020 și 2021, garanțiile guvernamentale, oferite în UE, au crescut substanțial în urma declanșării pandemiei de COVID-19. În 2022, nivelul garanțiilor guvernamentale a fost influențat în continuare de criza energetică în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În 2023, a existat o scădere a garanțiilor în majoritatea țărilor UE, conform datelor recente furnizate de Eurostat.

În 2023, cea mai mare rată globală a garanțiilor guvernamentale a fost înregistrată în Țările de Jos (30,4% din PIB), Finlanda (17,9%), Italia (15,3%), Germania (14,6%) și Franța (13,5%). La capătul inferior al scalei, au fost înregistrate rate egale sau mai mici de 1% din PIB în Irlanda, Bulgaria, Cehia și Slovacia.

Datoriile corporațiilor publice sunt cele mai mari în Germania

Potrivit Eurostat, nivelul pasivelor corporațiilor publice clasificate în afara administrației publice în 2023 a variat foarte mult în țările UE. Sume semnificative de pasive au fost înregistrate în Germania (86,5% din PIB), înaintea Țărilor de Jos (79,5%) și Grecia (71,7%).

În schimb, cele mai mici pasive ale corporațiilor publice au fost înregistrate în Slovacia (3,7%), Spania (4,1%) și Cipru (8,4%).

Cipru deține cel mai înalt nivel de credite neperformante 

În 2023, Cipru a fost țara cu cel mai mare stoc de credite (active) neperformante ale administrației publice, cu 11,8% din PIB, urmată de Croația cu o pondere de 0,9% și Spania cu 0,5%. Pentru țările rămase, sumele au fost fie foarte mici, fie aproape zero, mai notează Eurostat.

Datorii neechilibrate ale parteneriatelor public-privat: cele mai mari în Portugalia

Datoriile aferente parteneriatelor public-private (PPP) în afara echilibrului se referă la contracte de construcție pe termen lung în care activele sunt înregistrate în afara conturilor guvernamentale. În 2023, acestea erau sub 2% din PIB în toate țările UE și 9 țări UE nu aveau astfel de obligații. Portugalia a avut cea mai mare pondere (1,4% din PIB), urmată de Slovacia (1,1%) și Letonia (0,7%). Aceste datorii PPP provin, în principal, din zona proiectelor de autostrăzi.

SURSA FOTO: Getty Images