Silicon Valley vs. Uniunea Europeană

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Reglementările stricte din UE privind confidențialitatea datelor și concurența dau serioase bătăi de cap companiilor hi-tech din California.

Dincolo de poarta clădirii de secol 19 care adăpostește sediul Google din Franța, chiar în inima Parisului, tronează un panou pe care scrie „Mă simt norocos“, aluzie la pagina de start a motorului de căutare. Cel mai probabil, ironia nu le-a scăpat nici autorităților franceze când au bătut la ușa companiei, în mai anul acesta, într-un control care face parte dintr-o anchetă complexă de evaziune fiscală de care Google este suspectată.

De altfel, se poate spune că, în ultima vreme, norocul nu prea este de partea companiilor din Silicon Valley care fac business într-o Europă populată de 508 milioane de consumatori, dar și de reglementatori din ce în ce mai agresivi. În timp ce autoritățile franceze investighează practicile fiscale ale Google, Comisia Europeană (organismul executiv al UE), a deschis o anchetă formală pentru a vedea dacă Google nu a încălcat cumva regulile concurenței prin sistemul de operare Android (instalat pe zeci de milioane de telefoane și tablete, n.r.).

Să nu uităm că forul executiv al UE a mai dat o lovitură de 14,5 miliarde de dolari și celor de la Apple, cerând Irlandei să recupereze de la grupul american impozite neplătite pentru perioada 2003-2014 în contul unor facilități fiscale de care americanii au beneficiat din partea autorităților irlandeze. În fine, și cei de la Amazon sunt anchetați în ce privește chestiuni de fiscalitate, dar și pentru politica de preț practicată pentru Kindle.

În Spania, Germania, Franța și Ungaria, companii precum Uber și Airbnb se lovesc de politicile locale în ceea ce privește protecția forței de muncă, fapt care le limitează serios extinderea afacerii. Nici celebrul Facebook nu a scăpat – în Germania, autoritățile antitrust anchetează dacă termenii de utilizare agreați nu cumva limitează abuziv dreptul la intimitate online al utilizatorilor, iar procesele privind procedurile de sharing de informații ale rețelei sociale au condus la rescrierea acordului referitor la transferul de date transatlantic.

Anul negru. Recitiți paragrafele de mai sus și rețineți că toate acestea s-au întâmplat în decursul unui singur an – 2016. Multe dintre aceste cazuri se vor amplifica cel mai probabil în 2017. În ultimii 15 ani, mai precis de când Microsoft a câștigat procesul antitrust în fața Ministerului american de Justiție, companiile americane au reușit să scape de controlul atent al autorităților federale. „Abordarea americană este să lase companiile să-și facă de cap“, explică Alex van Someren, investitor în tehnologie și managing partner în cadrul Amadeus Capital Partners.

Companiile care au refuzat să facă vreun comentariu susțin că sunt victimele protecționismului european și că, de fapt, sunt pedepsite pentru lipsa de influență de care suferă industria europeană. Este o poziție girată în SUA și de unii politicieni, care nu a avut însă priză și la autoritățile locale. Companiile din Silicon Valley trebuie să se adapteze la legislația internațională, spune Jacques Derenne, șeful firmei de avocatură Sheppard, Mullin, Richter & Hampton, specializată în legislație europeană de concurență și practică fiscală.

Totul are un preț. Spre deosebire de SUA, unde industria are mai multe șanse să facă lobby sau să conteste o lege sau o sancțiune, în UE companiile nu prea au mult spațiu de manevră odată ce a fost luată o decizie juridică.

Margrethe Vestager, șeful danez al Direcției Generale de Concurență din cadrul UE, a lăsat să se înțeleagă că este posibil să se mai deschidă un front în lupta cu companiile din Silicon Valley. Între timp, reglementările privind intimitatea adoptate de UE anul acesta le conferă autorităților europene puteri sporite pentru a investiga și amenda companiile care nu obțin acordul clienților/utilizatorilor înainte de a le colecta datele.

„Europenii sunt mult mai sensibili la ideea de exploatare a datelor lor personale și mai puțin înclinați să acccepte o tranzacție în care primesc ceva gratis, dar pentru care plătesc, de fapt, cu datele lor personale“, explică investitorul Van Someren.

Să reținem și că, după votarea Brexitului de către britanici, companiile din Silicon Valley rămân fără principalul susținător în spațiul UE. Brexitul lasă loc altor țări, precum Franța și Germania, să capete mai multă influență.

Este limpede: companiile tehnologice vor trebui să regândească filosofia care le-a asigurat succesul în SUA – mișcă-te repede și inovează.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Silicon Valley vs. UE?” color=”juicy_pink” style=”double” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479467630834{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Războiul economic dintre companiile americane și cele europene intră într-o nouă etapă. Anul 2016, an negru pentru operațiunile europene ale vedetelor americane din Silicon Valley.[/vc_column_text][vc_column_text]Google: suspectată de evaziune fiscală și încălcarea liberei concurențe.

Apple: amendată deja cu 14,5 miliarde de dolari în contul unor impozite neplătite pentru perioada 2003-2014 pe teritoriul Irlandei.

Facebook: autoritățile germane antitrust anchetează dacă termenii de utilizare agreați nu cumva limitează abuziv dreptul la intimitate online al utilizatorilor.

Uber & AirBnb: se lovesc, în țări precum Spania, Germania, Franța sau Ungaria, de politica locală în ceea ce privește protecția forței de muncă.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Articol preluat din BloombergBusinesweek

de Adam Satariano și Aoife White; traducere: Mimi Noel

FOTO: Sediul Google din Paris a fost scena unei anchete de evaziune fiscală, în mai, anul acesta. Sursa foto: Guliver / Getty Images