Este loc de afaceri în domeniul energetic. În ultimele săptămâni, tot mai multe companii au depus proiecte de centrale electrice pe gaze naturale

Încurajate de posibilele finanțări de miliarde de euro, tot mai multe companii pun pe masă, de câteva săptămâni, proiecte de centrale electrice pe gaze naturale.

În contextul „Green Deal“, ce­le­brul pact ecologic european, care presupune ca economia Uniunii Europene să atingă neutra­litatea climatică la orizontul anului 2050, gazul este văzut ca acel combustibil de tran­­ziție spre un sector energetic complet de­­carbonizat.

România este o țară în care ponderea combustibililor fosili arși în termocentrale pentru a produce energie electrică este încă destul de mare. În primul semestru al acestui an, sub semnul pandemiei care a re­dus consumul și al probleme­lor pe care le au centralele pe cărbune din Oltenia, aproape o treime din producția de electri­citate a venit din arderea combustibililor fosili, gaz și cărbune.

În esență, pactul european ne obligă la reducerea treptată a ponderii fosilului și la creșterea aportului regenerabilului. Iar pentru a sprijini această tranziție, care poate fi dureroasă, prin mecanismul „Green Deal“ apare un Fond de Tranziție Justă al Comi­siei Europene, care să sprijine zonele unde trebuie închise activități economice mari generatoare de dioxid de carbon. Poziția de­clarată a României este de creștere a apor­tului regenerabilelor și de reducere a producției de energie pe cărbune, acompaniate de o creștere a ponderii gazului în mixul de generare de electricitate, acesta fiind văzut ca un combustibil de tranziție.

Zilele trecute, am primit și o veste bună. Parlamentul European a anunțat că a acceptat ca unele proiecte de gaze naturale să poată beneficia de finanțare din Fondul pentru o Tranziție Justă, în condițiile în care în discuțiile anterioare finanțarea oricărui proiect pe gaze era exclusă cu desăvârșire. În acest fond, Bruxelles-ul va pune circa 40 de miliarde de euro, din care României îi re­vin în teorie 4,4 miliarde, bani din care se pare că se vor putea finanța și proiecte pe gaze. O altă sursă de finanțare a lor este Fon­dul de Modernizare (mecanismul 10 d, cum este cunoscut de piață, de unde am pu­tea beneficia de alte 6,7 miliarde de euro), de unde se pot finanța, încă, inclusiv proiecte pe gaze. Proiectele selectate de gu­vern pentru finanțare vor fi trimise Bru­xelles-ului cam peste două luni. Vorbim, așadar, despre mulți bani care ar putea veni și despre proiecte care ar putea fi finanțate – nu este sigur, dar piața deja freamătă.

Avalanșă de proiecte

În prezența unei armate de miniștri, Romgaz și Grup Servicii Petroliere au semnat la Turnu Seve­rin, pe platforma falitei centrale vechi Ha­lânga, un memorandum pentru construirea unei centrale noi pe gaze, de 150 MW, la pachet cu un parc fotovoltaic.

Romgaz are deja în execuție centrala pe gaze în ciclu combinat de la Iernut, de 430 MW, care trebuia să fie gata la începutul acestui an, dar a cărei punere în funcțiune a fost amânată până în iunie 2021. Tot Rom­gaz a început proiectul unei centrale simi­lare pe gaze, la Mintia, pe un teren aparți­nând actualei termocentrale pe căr­bune. Acum este la faza achiziției terenului, după recepționarea studiului de fezabilitate. Și tot Romgaz a semnat cu Liberty Steel, proprietarul combinatului siderurgic de la Ga­lați, un proiect ale cărui detalii nu sunt cunoscute, pentru construcția unei centrale pe gaze, la fel, în ciclu combinat, și a unui parc fotovoltaic pe un teren al combinatului care va fi ecologizat. Centrala pe gaze ar urma să aibă o capacitate de circa 400 MW.

Romgaz ar urma să se implice și în con­struc­ția unei noi centrale pe gaze, în ciclu com­binat, de 467 MW, la Slatina, care să asigure întâi ne­cesarul de energie al pro­du­cătorului de aluminiu Alro (cel mai mare consumator de electricitate din Ro­mânia) și apoi să vândă restul în rețea.

Grup Servicii Petroliere, firma cunoscutului Gabriel Comănescu, specializată în construcția de utilaj petrolier și mai ales în operațiuni offshore, și-a făcut divizie de ener­­gie, GSP Power, cu scopul de a construi și opera centrale pe gaze de 1.000 MW – cei 150 de la Halânga sunt o primă parte din acest proiect.

Rompetrol a demarat deja proiectul unei centrale termoelectrice în cogenerare pe gaze, la Midia, de 80 MW, care va produce în principal energie pentru rafinăria Petro­mi­dia, cea mai mare din țară, și va livra sur­plu­sul în rețea. A fost deja selectat cons­truc­to­rul, o firmă din Turcia, Calik Enerji, cu vastă experiență în domeniu.

Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de electricitate pe bază de cărbune, controlat de stat, a propus un plan de restructurare și decarbonizare (acum în atenția Comisiei Europene), care prevede construirea unor grupuri energetice noi pe gaze, cu o capacitate totală de 1.300 MW, pe actualele amplasamente ale centralelor pe cărbune Turceni și Ișalnița.

La Fântânele, în Mureș, pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice, ar urma să apară o nouă centrală pe gaze, tot în ciclu combinat, de cel puțin 250 MW, pro­iect dezvoltat de o entitate a Guvernului Ro­­mâniei, Societatea de Administrare a Par­ticipațiilor în Energie (SAPE), și de Electrica.

Aceeași SAPE mai are un proiect de 50 MW pentru o centrală pe gaze, în cogenerare de înaltă eficiență, în estul Bucu­reș­tiului, pe amplasamentul vechiului CET Titan.

La Râmnicu Vâlcea, polonezii de la Ciech Soda, care au oprit fabrica de sodă din oraș pentru că vechea centrală le-a scumpit ener­gia termică până la un nivel care nu a mai putut fi suportat, au și ei în vedere o cen­­­­trală pe gaze, în cogenerare, 230 MW electrici și 200 MW termici pentru abur industrial necesar fabricii de sodă.

Noul pachet de climă, amenințare și pentru gaz

Dacă planurile anterioare ale Comisiei Europene referitoare la utilizarea gazului pentru urmă­torii ani s-au mai schimbat, a apărut altă amenințare: noul pachet de climă al Comisiei.

• Țintă. În această lună, Comisia Europeană a venit cu un nou plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană, cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, în creștere de la nivelul stabilit anterior, de 40%.
• Scumpiri. Noua țintă va fi susținută prin mai multe politici europene care au un singur scop, în contextul discuției de aici – să facă utilizarea hidrocarburilor (deci și a gazelor) din ce în ce mai costisitoare, astfel încât economia europeană să renunțe treptat la ele, în favoarea soluțiilor „verzi“.
• Previziune. O analiză Reuters publicată după apariția noului pachet al CE estima că, la nivelul anului 2030, s-ar putea ajunge la un cost al certificatului de CO₂ de 59 de euro. Acum, acesta este de 30 de euro.
• Necesar. O centrală pe gaze este obligată, grosier, să cumpere un certificat pentru fiecare 2 MWh de electricitate produși (la jumătate față de o centrală pe cărbune).

Acest articol a apărut în numărul 100 al revistei NewMoney

FOTO: Getty