Cum va lovi Brexit-ul capitala financiară a Europei

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Va deveni Londra mai puțin atractivă după ce britanicii au votat Brexitul în urma unui referendum organizat vara aceasta?

City-ul londonez este de multă vreme un hub financiar al lumii, iar acest statut i-a fost consolidat tocmai de accesul facil pe care îl oferea băncilor internaționale la spațiul Uniunii Europene. În cazul în care Brexitul va ridica noi bariere, Londra va deveni un loc cu mult mai puțin atrăgător pentru afaceri.

Potrivit unei estimări făcute de firma de consultanță Oliver Wyman, Brexitul va aduce băncilor și companiilor din circuitul bancar pierderi de 49 de miliarde de dolari la nivel de venituri, iar 70.000 de locuri de muncă vor fi puse sub semnul între­bării. De asemenea, directorii ma­ri­lor bănci internaționale precum Mor­gan Stanley, Citigroup, Deutsche Bank și JP Morgan Chase au anunțat că vor reloca opera­țiuni și personal din Ma­rea Britanie pentru a-și putea deservi clienții din spațiul UE.

Se pune întrebarea dacă, de pildă, bancherii francezi de la Londra vor reveni acasă? Premierul britanic, Theresa May, a atras atenția că nu poate garanta drepturile cetățenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie fără acorduri bilaterale din partea omologilor europeni. Cetă­țenii europeni care s-au stabilit de cel puțin cinci ani în Marea Britanie bene­ficiază automat de drept de ședere permanent în insulă și viceversa.

Quo Vadis? În mod special, țările din centrul și estul Europei caută să se asi­gure că drepturile cetățenilor lor de a munci în insulă sunt protejate și du­­pă Brexitul de facto, iar unele amenin­­ță cu exercitarea dreptului de veto în cazul în care acest lucru nu se va în­­tâmpla.

Sunt 3,2 milioane de imigranți europeni stabiliți în Marea Britanie, potrivit biroului național de statistică. Iar ONU estimează că aproximativ 1,2 milioane de cetă­țeni născuți în Marea Britanie trăiesc într-o țară UE. Ce este dreptul de liberă circulație a bunurilor și persoanelor? Potrivit legislației UE, orice companie care activează legal într-una dintre cele 28 de țări care fac parte din spațiul economic european – plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia – au dreptul să-și vândă produsele și serviciile în interiorul UE, care cumulează o economie de 19.000 de miliarde de eu­­ro și peste 500 de milioane de locuitori. Până la Brexit, o companie in­ter­­­­na­­țio­nală putea avea acces la acest spațiu doar prin intermediul unor fili­ale des­chise la Paris sau Frankfurt, cea mai mare parte a angajaților rămânând la Londra.

Apartenența la acest spațiu are însă un preț pe care premierul Theresa May nu este dispus să-l plătească: o contri­­bu­­ție la bugetul UE și respectarea regulilor intracomunitare (precum libera circu­­la­­ție a forței de muncă), fără a putea avea însă un cuvânt de spus în formularea lor.

Ce vor băncile? Cea mai importantă dorință a băncilor este păstrarea drepturilor de liber acces al forței de muncă, dar acest lucru este puțin probabil ți­nând cont de poziția radicală a Marii Bri­­tanii în ceea ce privește controlul frontierelor sale.

Și mai au o dorință – timp pentru a reu­­și să se adapteze noilor realități. Bancherii fac presiuni pentru ca perioada de tranziție să fie mai mare de cei doi ani pe care îi prevede procedura de negociere a Brexitului. Motivul? Au nevoie de o pe­rioadă mai lungă pentru a-și putea recalibra activitățile pe care trebuie să le relocheze pe continent și pentru a obține toate avizele legale necesare.

Pentru a crește parcă tensiunea, premierul britanic a lăsat să se înțeleagă că sectorul bancar nu va beneficia de tratament preferențial pe parcursul negocieri­lor. Mulți se întreabă dacă, în tot acest răstimp, nu cumva se va contura un City european, care să-l concureze pe cel londonez. Frankfurt, Paris, Dublin curtează talente din domeniul bancar din Marea Britanie, dar deocamdată niciuna dintre capitalele europene nu poate rivaliza cu larga ex­pertiză concentrată în City-ul londonez. În cercurile private, bancherii se tem de reglementările din alte state și că s-ar putea trezi că trebuie să facă față con­­cu­­ren­­ței acerbe din partea unor startup-uri financiare apărute în noul context.

Chiar dacă băncile vor muta o parte din operațiuni în Europa pentru a-și pu­­tea păstra bazinul de clienți de pe continent, totuși, este puțin probabil că se vor coagula într-un unic hub financiar. Caz în care New York-ul ar putea deveni singurul hub autentic pentru afacerile lor.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Până când Brexitul ne va despărți” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1480326544224{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Care sunt șansele ca, în următorii doi ani, bătrânul continent să coaguleze un hub financiar capabil să rivalizeze cu cel londonez? Bancherii nu exclud nici traversarea Atlanticului.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Bilanț. Sunt estimări care evaluează la 49 de miliarde de dolari pierderile cauzate de Brexit băncilor și companiilor din sectorul financiar. În plus, există riscul ca 70.000 de oameni să rămână fără joburi.
• Loialitate. Morgan Stanley, Citigroup, Deutsche Bank și JP Morgan Chase au anunțat că nu-și abandonează clienții din spațiul UE, care vor fi deserviți relocând operațiuni și personal din Marea Britanie pe bătrânul continent.
• Potențial. Până când Brexitul va produce efecte, orice companie internațională care activează în Marea Britanie are acces la o eco-nomie europeană estimată la 19.000 de miliarde de euro și la o piață de peste 500 de milioane de locuitori. După Brexit, va fi nevoită să-și deschidă filiale pe continent pentru a mai putea beneficia de acest acces.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

Articol preluat din BloombergBusinessweek

Text scris de Gavin Finch, adaptare de: Mimi Noel

FOTO: În Marea Britanie s-au stabilit 3,2 milioane de imigranți europeni. Sursa foto: Guliver / Getty Images[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]