Economiile românilor au crescut mult mai puțin decât o spun statisticile oficiale

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Economiile din bănci ale românilor au crescut cu aproape 10% în ultimul an, o evoluție mai bună chiar și decât cea a consumului. Într-o perioadă în care încrederea în economie e la cote înalte, cu greu se găsesc motive care să justifice saltul economiilor. Poate și pentru că în statistica oficială se as­­cund câteva detalii care schimbă ra­­di­­cal premisele problemei.

În octombrie, economiile din bănci ale po­­pulației au depășit 155,8 miliarde de lei, echivalentul a 34,6 miliarde de eu­­ro, în creștere cu 9,7% față de aceeași lună din 2015. La o privire mai atentă, se poa­­te observa însă că depozitele la ter­­men (circa două treimi din total) au con­semnat un avans de doar 0,6% în peri­­oa­­da analizată. În același timp, de­po­­zitele overnight, care, potrivit regulamentului Băncii Naționale a României (BNR), includ conturile curente și cele de economii, au înregistrat o creștere de 35,6%.

Deși reprezintă doar o treime din va­loarea totală a depozitelor bancare, con­­turile curente și cele de economii au fost cele care au tras în sus media. În conturile curente sunt însă incluse și sa­­lariile majorate ale angajaților, ce­­le care se întâmplă să fie „pe card“ în momentul în care se strâng datele pentru statistica lunară. Prin urmare, ro­­mâ­­nii au mai mulți bani în conturi, însă nu neapărat în cele de eco­­no­­mii. Depozitele la termen, cel mai „pur“ indicator al ratei de economisire, au înregistrat un avans de sub 1%, procent similar randamentelor oferite de bănci pentru economiile popu­lației.

SALARII. Revenind la binomul consum-economisire, principalul element care l-a influențat a fost valul de majorări sa­­la­­riale, începând cu cel minim și conti­­­nu­ând cu cele din zona publică, dar și din cea privată (unde ritmul a fost, într-a­­de­­­văr, semnificativ mai redus).

La nivelul întregii economii, media creș­terilor salariale a fost de 14,5% în primele opt luni ale anului, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). „Cred că factorul determinant pentru evoluția din ultimul an și jumătate este creșterea veniturilor. Au fost reîntre­gite salariile, am avut tot felul de creșteri de salarii și evident că, în condițiile acestea, oamenii și-au împărțit aceste creșteri între consum și economi­sire“, este de pă­rere Aurelian Dochia, ana­list și membru independent în Consiliul de Admi­nis­trație al BRD.

În prima jumătate a anului, rata de eco­nomisire din România a depășit nivelul din zona euro, spune Andrei Rădu­lescu, economist-șef al Băncii Transilvania. Acest indicator este calculat ca raport între veniturile și cheltuielile gos­po­dăriilor, precizează el, adăugând că, date fiind dobânzile mici, precum și prudența iz­vo­râtă din amintirea crizei, „pare normal să predomine orientarea pe termen scurt“ a economisirii (depozitele overnight).

ÎNCREDERE. Optimismul a bătut însă cumpătarea. Cel puțin în acest an. În no­iembrie, încrederea consumatorilor a atins un nou maxim post-criză. „Sunt doi factori care contribuie atât la consum, cât și la economisire: creșterea veniturilor (…) și îmbunătățirea sentimentului economic și a încrederii în economie“, explică Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, o asociație a profesioniștilor în investiții. În opinia sa, salariile mai mari și optimismul cântăresc mai greu în decizia oamenilor de a consuma decât în cea de a pune bani deoparte. Asta în con­- ­­di­țiile în care, deși nu sunt motive de pa­nică, există elemente care să îndem­ne la o anumită doză de prudență. „Economia României merge bine acum, dar pro­babil suntem la vârf de ciclu econo­mic. Anul viitor vom avea o creștere eco­no­mică ceva mai mică. Există și riscul unor vii­toare șocuri externe care ne pot afec­­ta“, detaliază Codîrlașu.

DOBÂNZI. Pentru că în piață există în acest moment un exces de lichiditate, nici randamentele oferite de bănci pentru economiile populației nu sunt foarte ofertante dinspre consum înspre economisire sau în măsură să încline ba­lan­ța. În octombrie, valoarea medie a dobânzilor la depozi­tele noi în lei a coborât la un nou minim istoric, de 0,92%, o bonita­­te de zece ori mai mică decât cea ofe­­ri­­tă înainte de criză.

Adrian Mitroi, profesor de finanțe com­­­­portamentale la Academia de Studii Economice (ASE), este de părere că, în ciuda aparențelor, dobânzile mici nu des­­­curajează semnificativ economisi­­rea. „Ro­mânul percepe în felul următor: pentru a crește social și a fi mai sus pe scara economică, am nevoie de mai mult capital. Economisire nu înseamnă ren­­tabilitate, retur investițional. Înseam­­nă capa­ci­tate de a împrumuta în viitor“, explică el.

Mai exact, economiile permit acumularea de capital ce poate fi folosit ulterior fie drept avans pentru o locuință, fie pentru achiziția unor bunuri mai costisitoare, cum ar fi, spre exemplu, o mașină nouă. Mitroi spune că alternativa acestui comportament ar fi ca veniturile suplimentare să fie folosite pentru plata în avans a unor datorii, o decizie greu de luat, în ciuda avantajelor.

„Cea mai bună plasare a banilor tăi este reducerea datoriei (când dobânda la credit e 6% și la depozit 1%, dacă plă­tești împrumutul în avans e ca și cum ai avea un randament de 5%). Dar asta e o decizie dificil de luat. O altă decizie este să economisești pentru viitoarea achi­zi­ție“, spune el.

DEPINDEM DE CONSUM. Consumul pri­­vat ar putea accelera cu un ritm de 7,2% în 2016, reiese din prognoza econo­miș­tilor de la Banca Transilvania. Asta în con­­di­­ții­­le în care 4 puncte procentuale din cele 4,4% cu cât a crescut economia Ro­­mâ­­niei în primele nouă luni ale anului se datorează exploziei consumului. Odată ce efectul recentelor politici eco­no­mice se va disipa, consumul va reveni la normal.

„Pentru 2017-2019 ne așteptăm la creș­terea acestui indicator cu ritmuri mai temperate, 4%, 3,9%, respectiv 3,6%“, se arată într-o analiză transmisă investitorilor băncii.

Paradoxal, consumul a fost un indicator relativ neglijat de cei care au încercat să explice de-a lungul istoriei evoluția economiei. În 1776, în cunoscuta sa lucrare „Avuția națiunilor“, Adam Smith scria despre consum că ar fi singurul și ultimul scop al producției.

Sintagma, deși celebră, este una dintre puținele mențiuni legate de rolul con­­sumului în aritmetica unei economii. Abia în 1871, William Stanley Javons publica „Teoria politicii economice“, în ca­­re nota că „teoria economiei trebuie să înceapă cu o teorie corectă a consumului“. El argumenta, în opoziție cu gânditorii de până atunci, că valoarea unui obiect nu este dată doar de costul materiei prime și al forței de muncă, ci și de comportamentul consumatorului – și anume de cât este el dispus să plă­­teas­­că pentru acea marfă. Acum, studiul consumului și al comportamentului consumatorilor se poate lăuda cu o bi­­bli­­ografie amplă.

În România, economie ce depinde în proporție de 80% de evoluția consumului, lucrurile arată bine în 2016. Cu toate că în ultimele luni consumul s-a mai temperat, acesta va continua să fie principalul motor al creșterii economice din ul­ti­ma parte a anului, ajutat de campa­­niile promoționale de Black Friday și de bonusurile de Crăciun ce vor alimenta conturile salariaților în ultima lună a anului.

Apropo, ce ați cumpărat azi?

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”O scurtă istorie” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]De la filosofii din Grecia Antică și până la părinții creștinismului, numeroase voci au condamnat de-a lungul timpului goana după obiecte, care ar corupe sufletul uman, ar distruge republici și ar răsturna ordinea socială.[/vc_column_text][vc_column_text]

• CONSUM. Termenul provine din latinescul „consumere“, care a reintrat în uz în Franța secolului al XII-lea, când era folosit cu sensul de a epuiza mâncarea, lumânările și celelalte resurse din gospodărie. Și corpul se putea consuma. În engleză, spre exemplu, termenul de „consumption“ a ajuns să fie sinonim cu tuberculoza.
• REGULI. De-a lungul timpului, legiuitorii au încercat să țină consumul sub control, considerând că acesta duce la risipirea avuției. În 1512, Senatul venețian a dat o lege prin care darul de nuntă era limitat la cel mult șase linguri și furculițe. Două secole mai târziu, femeile din unele landuri germane riscau să fie amendate sau chiar să ajungă la închisoare dacă erau prinse purtând baticuri din bumbac.
• DEZINCRIMINARE. La jumătatea secolului al XVII-lea, David Hume a publicat un eseu în apărarea „luxului moderat“, în care argumenta că acesta îmbogățește națiunile, le face mai civilizate și mai bogate.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Consumul a fost privit vreme de secole la rând drept un obicei care corupe sufletul uman și răstoarnă ordinea socială. Sursa foto: Guliver / Getty Images (Gustave Doré, Gargantua)