După un 2022 considerat cel mai bun an din istoria sa, piața locală de gaming își mai temperează elanul de creștere. Se schimbă regulile jocului?

Un urs bine intenționat, pe nume Hank, încearcă să conducă un han în pădure. Și asta, după ce găsește împreună cu prietenii săi o cabană abandonată și dărăpănată pe care o transformă într-o sursă de venit de tip bed and breakfast. Acesta e scena­riul succint al unuia dintre cele mai populare jocuri dezvoltate de un studio de pro­fil din România, care a fost desemnat recent „Jocul românesc al anului“, titlu acordat în cadrul galei Romanian Game Awards, desfășurată la București în octombrie 2023.

Dezvoltat de Gummy Cat Studio, „Bear and Breakfast“ a fost răsplătit totodată și cu distincția pentru cea mai bună campa­nie de marketing pentru un joc lansat în România. De la lansare și până în prezent, „Bear and Breakfast“ a primit recenzii mixte din partea criticilor, care i-au lăudat stilul artistic, atmosfera și personajele, dar i-au criticat limitarea gameplay-ului și a ritmului. Jocul a fost lansat pe 28 iulie 2022 pentru Microsoft Windows, iar ulterior a primit și o versiune pentru Nintendo Switch.

Gummy Cat Studio e doar una dintre companiile ro­mâ­nești care dezvoltă jocuri video pe o piață în care supremația este deținută de mari multinaționale din industria de gaming.

Record de creștere

Privită în ansamblul ei, industria lo­cală a jocurilor video a arătat foarte bine în 2022, după cum indică datele unui raport publicat recent de Aso­ciația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA). Potrivit asociației, cifra de afaceri este în creș­tere susținută, ajun­gând la un nivel de 332 de milioane de euro, cu 25% mai mult față de anul precedent.

„În 2022, industria dezvoltatoare de jocuri video din România a înregistrat cea mai semnificativă creștere din istorie. Această creștere susținută a productivității industriei și evoluția pozitivă a ratei de angajare confirmă potențialul nostru de a deveni un hub regional“, spune Cătălin Butnariu, pre­șe­dintele RGDA.

Pe fondul acestor rezultate, din cele 222 de studiouri dezvoltatoare de jocuri video din România, 68% au continuat să facă an­ga­jări și anul acesta, fiind deschise să atragă și forță de muncă proaspătă – în jur de 60% din angajările de până acum au fost pe po­ziții de junior.

Anul trecut a crescut și numărul de jocuri dezvoltate cu participarea studiourilor din România, printre titlurile cele mai cunoscute regăsindu-se jocuri precum „FIFA 23“ (Electronic Arts România), „Metal Hell­singer“ (Funcom România), „Assassin’s Creed Mirage“ (Ubisoft România) și „EA Sports FC 24“ (Electronic Arts România), cele două din urmă fiind lansate în această toamnă.

Dintre jocurile dezvoltate de studiourile independente românești care s-au bucurat de succes internațional se pot aminti „Tri­nity Fusion“ (Angry Mob Games), „Wild Things: Animal Adventures“ (Amber Studio), „Bear and Breakfast“ (Gummy Cat) sau „Last Days of Lazarus“ (Darkania Works, GrimTalin).

Pe de altă parte însă, reprezentanții aso­ciației nu se mai așteaptă și pentru anul în curs la creșteri la fel de spectaculoase. „În 2023, creșterea va fi mai mică față de anul trecut. Criza a lovit și în industria noastră, cu restructurări și investiții mai mici“, ex­plică Andreea Per, director executiv al RGDA.

Atractivi pentru investiții

Despre industria locală de jocuri, specialiștii mai spun că are o dinamică din ce în ce mai pu­ternică în ceea ce privește dezvoltarea. Pentru a grăbi finalizarea jocurilor, unii dezvoltatori locali decid să atragă în companii investitori puternici ori chiar să facă exit și să rămână angajați pe funcții de conducere în firmă. Privind retrospectiv către realiză­rile din 2022, RGDA a constatat că industria locală continuă să se bucure de un interes con­siderabil din partea dezvoltatorilor in­ternaționali și a investitorilor.

Astfel, în 2022, Amber Studio, principalul dezvoltator independent de jocuri din Ro­mâ­nia, a atras o primă investiție de 20 de milioane de dolari, în urma căreia fondul de investiții Emona Capital a preluat 10% din acțiunile companiei. Banii astfel obținuți au fost folosiți pentru achiziția de noi studiouri. Cu o echipă de 1.200 de angajați, studioul are birouri în București, Botoșani, Kiev, Varșovia, Montréal, San Francisco, Los Angeles și Guadalajara.

Unii producători români de jocuri au ales alte metode de creștere a businessului. Da­niel Nay, cofondator al firmei Metagame, a finalizat la sfârșitul lui 2021 discuțiile de pre­luare totală de către compania americană Fortis, contract care a și fost semnat în prima parte a lui 2022.

„Fortis a fost fondată în anul 2021 și au pornit făcând niște achi­ziții. Strategia lor a fost să ia niște echipe deja formate și care pot să producă rapid, astfel încât să-și accelereze intrarea în piață“, spunea Daniel Nay într-o discuție de anul trecut cu NewMoney, la scurt timp după finalizarea tran­zacției. Mișcările fă­cute de antreprenorii români au ca scop menținerea echi­pelor pe care le conduc în competiție cu marii dezvoltatori globali din industria jocurilor video.

Cum e piața globală?

După o scădere a veniturilor cu 5% în 2022, piața globală a jocurilor video va reveni pe creștere în 2023, pe fondul vânzărilor puternice de console precum PlayStation 5 de la Sony, potrivit estimărilor firmei de cercetare a pieței de jocuri Newzoo. Analiștii acesteia se așteaptă ca veniturile din industrie să crească anul acesta cu 2,6%, până la 187,7 miliarde de dolari, ca rezultat direct al unui avans de 7,4% al vânzărilor de console.

„Multe titluri întârziate, foarte așteptate, au fost lansate în 2023“, spune analistul Newzoo, Tom Wijman. Sony a anunțat în iulie 2023 că se așteaptă să vândă anul acesta circa 25 de milioane de unități PS5, un record printre toate modelele consolei, pe mă­sură ce problemele legate de lanțul de apro­vizionare se diminuează.

Firma de cercetare de piață Circana a publicat un raport care arată că sumele cheltuite de consumatorii din Statele Unite pentru hardware-ul de jocuri video au crescut cu 23% în prima jumătate a lui 2023, în timp ce cheltuielile pentru jocurile video au fost constante. Analiștii de la Newzoo se aș­teaptă ca jocurile video mobile să fie responsabile pentru aproape 50% din veniturile globale ale industriei de gaming în 2023, chiar dacă politicile Apple și Google destinate protejării confidențialității limitează valorificarea lor. De asemenea, analiștii New­zoo au mai estimat că sectorul de cloud ga­ming are potențialul de a ajunge la 43,1 milioane de utilizatori plătitori până la fi­nele acestui an.

Revenind la piața locală, reprezentanții RGDA spun că, în România, o creștere spec­taculoasă în fiecare an a producției de jocuri video este destul de dificilă. Și asta, pen­tru că nu există scheme de ajutor ale au­torităților care să susțină studiourile de gaming. „Să faci un joc competitiv, ai nevoie de sute de mii de euro și sunt bugete greu de obținut“, detaliază Andreea Per. Ea dă drept exemplu intervenția statului în Finlanda, unde fie­care dolar investit de guvern în industrie a generat alți zece.

RGDA a lucrat deja la o schemă de ajutor pentru companiile româ­nești din zona de jocuri video și a estimat că pentru fiecare euro investit de statul ro­mân în aceste firme industria ar putea genera cinci euro. Guvernul ar putea da aceste granturi doar dacă înțelege că mai multe venituri ale industriei de gaming ar genera inclusiv mai mulți bani atrași la bugetul de stat.

Acest articol a apărut în numărul 174 al revistei NewMoney