După exodul recent a mii de angajați ai companiei și tulburările interne care continuă, apar întrebări tot mai serioase despre cât de bine va putea rezista Twitter

După exodul recent a mii de angajați ai companiei și cu tulburările interne care continuă, apar întrebări tot mai serioase despre cât de bine va putea rezista Twitter.

„Pentru a construi un Twitter 2.0 de avan­gardă și a avea succes într-o lume tot mai competitivă, va trebui să fim extrem de hard-core“, scria Elon Musk într-un mail-ulti­matum prin care angajații platformei de microblogging erau avertizați că fie se im­plică alături de el în implementarea unei noi culturi organizaționale, „în care doar performanțele excepționale vor reprezenta o notă de trecere“ și care va pune accent pe „ore de muncă lungi, la intensitate ridi­cată“, fie pleacă de bunăvoie, cu plăți/salarii compensatorii acordate pe o perioadă de trei luni. Mesajul în cauză a fost trimis în 16 noiembrie, puțin după miezul nopții, într-un moment în care Twitter (mai) avea aproximativ 2.900 de angajați, după ce ace­lași Musk a concediat fără drept de apel și fără vreun avertisment peste 4.000 de persoane imediat ce a preluat conducerea com­paniei.

Epurările au început cu mai mulți executivi de top, inclusiv CEO-ul Parag Agrawal, directorul financiar Ned Segal și directorul juridic Vijaya Gadde. Dată fiind amploarea plecărilor care au urmat infamului mesaj, mai mulți foști/actuali angajați au declarat pentru The Verge că se așteaptă ca platforma să se destrame în curând. „Se pare că pleacă toți oamenii care au construit acest loc incredibil. Va fi extrem de greu pen­tru Twitter să-și revină din acest punct, indiferent de cât de hard-core vor încerca să fie oamenii care rămân“, spunea unul dintre ei.

Mai multe echipe din departamente con­siderate critice pentru Twitter au demisionat fie în întregime, fie aproape complet. Reacția lui Musk a venit sub forma unui tweet laconic: „Oamenii cei mai buni rămân, nu sunt prea îngrijorat“.

În Musk (nu) credem

Mulți angajați au fost dezamăgiți de stilul de management al lui Musk, în vreme ce Musk însuși a devenit paranoic că aceștia ar putea sabota com­pania. De altfel, la scurt timp după pri­mul său mesaj, toți angajații au fost anun­țați că timp de patru zile nu vor mai putea intra în birourile lor. După cum au scris cei de la Insider, citând un mesaj intern de pe Twitter Slack, măsura ar fi fost luată pentru a putea „preveni sabotajul fizic în peri­oada în care compania revocă accesul ce­lor plecați“.

„Simțim că suntem forțați să luăm o decizie pe baza unei credințe oarbe, numai că Musk nu a făcut nimic pentru a ne câș­tiga încrederea. Dacă rămânem, nu există nicio garanție că locurile noastre de muncă vor fi în siguranță sau că echipele noastre vor mai exista dacă cei mai mulți pleacă“, spunea un alt angajat al Twitter pentru Insider.

Printr-un document intern cu rol de răs­puns la frequently asked question (FAQ), angajații au fost informați printre altele că se așteaptă de la ei să facă „tot ceea ce este necesar pentru a performa la cel mai înalt nivel“, cum ar fi să lucreze peste program, inclusiv în weekenduri, exclusiv de la birou.

Între timp, agenții de recrutare au început să-i contacteze pe inginerii externi pentru a vedea dacă doresc să se alăture „Twitter 2.0 – o companie Elon“. Celor „ex­cep­ționali“, Musk le promite și un pachet de acțiuni pe măsura performanței lor, după un sistem aplicat deja la SpaceX și pe care îl descrie drept unul de mare succes. Contractele de opțiuni ar putea fi un bun sti­mulent pentru a te angaja/rămâne la noul Twitter, admit analiștii industriei. Numai că, întrebat dacă poate oferi mai multe detalii despre planurile de compensare a acțiunilor, răspunsul lui Musk a fost și de această dată scurt: „Nu în acest moment“.

Convulsiile companiei au ridicat nume­roase întrebări despre modul în care Twitter va putea continua să funcționeze eficient. Dincolo de sarcasmul din tweeturi, Musk a transferat deja mai mulți ingineri și manageri de la celelalte companii ale sale, în special de la producătorul de automobile electrice Tesla, dar majoritatea sunt încă în faza în care trebuie să înțe­leagă cum funcționează serviciul de social media, scrie The New York Times. Între timp, hashtagul #RIPTwitter e tot mai popu­lar în rețea, utilizatorii întrebându-se dacă platforma se va prăbuși sau nu și anun­țând că preferă să migreze către alte servicii de so­cial media.

Dar, sub noua oblăduire a lui Musk, compania nu se confruntă doar cu provocări in­terne. Autoproclamatul „Tehnorege al Tesla“ se descrie drept un „absolutist al li­bertății de exprimare“ și a mărturisit că își do­rește să facă din Twitter un loc mai liber pentru toate tipurile de comentarii. O abor­dare despre care mulți spun că ar putea exacerba problemele de conținut toxic și dezinformare care afectează dezbaterile politice din întreaga lume.

În vreme ce preluarea de către Musk a rețelei Twitter a fost sărbătorită de unii re­publicani, care au susținut că platforma a cen­zurat punctele de vedere conservatoare, specialiști precum David Kaye, profesor de drept la Universitatea din California, care a lucrat cu Organizația Națiunilor Unite pe probleme legate de libertatea de exprimare, spune că regulile de până acum ale serviciului au fost esențiale pentru a com­bate discursul instigator la ură și dezinformarea online.

Infernul e libertatea celuilalt

Elon Musk a preluat controlul companiei la sfâr­șitul lui octombrie. După luni de dispute legislative și negocieri, a plătit 44 de miliarde de dolari pentru platforma de social media, suma reprezentând prețul ini­țial pe care l-a oferit la începutul acestei pri­măveri. Tranzacția a avut un an tumultuos – Musk a încercat să renunțe la acordul de preluare în această vară, iar Twitter l-a dat în judecată pentru a-l forța să ono­reze înțelegerea inițială. Cu doar câteva săp­tămâni înainte ca solicitarea să fie ju­decată, Musk a revenit la sentimente mai bune și s-a oferit din nou să cumpere compania.

Încă de când a făcut prima ofertă, a subliniat că își dorește ca Twitter să facă „o treabă mai bună în ceea ce privește promo­varea libertății de exprimare“. „Twitter a de­venit un fel de agora, astfel că e foarte important ca oamenii să știe că aici au posibilitatea să vorbească liber, în limitele legii“, spunea el într-un discurs TED din aprilie. Imediat după preluare, într-un mesaj către agențiile de publicitate, confirma încă o dată că își dorește ca platforma să fie un loc „unde o gamă largă de convingeri și credințe pot fi dezbătute într-un mod să­nătos, fără a se recurge la violență“.

În numele noii libertăți de exprimare, Musk a vorbit și despre revocarea interdic­ției permanente pe platformă a fostului pre­ședinte Donald J. Trump – gest pe care l-a calificat drept „o prostie enormă“ –, al cărui cont a fost închis după incidentele din 6 ianuarie de la Capitoliu. Opiniile sale publice despre o mai multă libertate de ex­primare i-au determinat pe mulți să creadă că Musk ar putea relaxa politicile de moderare privind eliminarea de pe site a violenței, a discursului instigator la ură și a altor genuri de conținut ofensator. „Dacă oamenii doresc interzicerea unui anumit lucru, atunci ar trebui adoptată o lege care să o facă. Altfel, ar trebui să fie permis“, mai scria el într-un alt tweet. În mesajul său către partenerii săi din publicitate mai spunea însă și că, „în mod evident, Twitter nu poate deveni un infern al nimănui, în care orice poate fi spus fără niciun fel de con­secințe“.

Cu o libertate exacerbată a libertății de ex­primare, Twitter poate avea mari pro­bleme atunci când vine vorba de genera­rea de venituri din publicitate: GroupM, parte a WPP, cea mai mare companie de pu­blicitate din lume, și-a avertizat clienții că, în noul context, cumpărarea de re­cla­mă pe platformă reprezintă un „risc ridicat“. Anterior, alte două mari grupuri de advertising, IPG și Omnicom Media Group, le-au recomandat partenerilor din portofoliu să renunțe la campaniile publicitare de pe Twitter.

GroupM lucrează cu mari companii, precum Google, L’Oréal, Bayer, Nestle, Unilever, Coca-Cola sau Mars, iar oficiali ai grupului s-au declarat deschis îngrijorați de mai multe lucruri care au intervenit odată cu preluarea de către Musk a serviciului de microblogging, cum ar fi numărul mare de directori care sunt concediați sau pără­sesc platforma (în special cei care se ocupă de siguranță, securitate și conformitate), noul val de conturi false create prin uzurparea de identitate și chiar capacitatea Twitter de a se conforma reglementărilor Comisiei Federale de Comerț.

Mai aproape de departe

Recent, șapte senatori democrați au trimis către Co­misia Federală pentru Comerț a Statelor Unite (FTC) o scrisoare deschisă prin care acuzau noul Twitter de „neglijarea gravă și voită a siguranței utilizatorilor săi“, prin modificarea practicilor de securitate a datelor, solicitând măsuri drastice împotriva companiei și, după caz, a directorilor direct implicați. „În ultimele săptămâni, noul CEO al Twitter, Elon Musk, a luat decizii îngrijorătoare, care au subminat integrita­tea și siguranța platformei, în ciuda avertis­men­telor clare că astfel încurajează frau­dele financiare, escrocheriile și uzurpările de identitate. Aceste schimbări vin într-un moment în care Twitter se confruntă cu campanii coordonate de hărțuire rasială, misogină și antisemită, prin care se în­cearcă exploatarea schimbării de acționa­riat a companiei pentru a răspândi ură și de­zinformare“, se arată în scrisoarea în cauză.

Nu mai e un secret pentru nimeni că li­derii-cheie ai democraților au un dinte îm­potriva lui Musk, pe care îl atacă frecvent/fervent. Un exemplu este o campanie pe Facebook plătită de senatorul Elizabeth Warren, semnatară și ea a scrisorii către FTC, care spune că e nevoie de o schimbare a legislației fiscale pentru a-l împiedica pe Elon Musk să continue să se „umple de bani pe spinarea americanilor simpli“. Într-un alt mesaj, aceasta susține că Musk s-a îm­bo­gățit cu peste 250 de miliarde de dolari în timpul pandemiei, dar „se plânge ca un be­beluș“ atunci când i se cere să plătească și taxe pe măsură. „E o minciună neruși­nată, pe față. Ea este cea care profită de pe urma plătitorilor de taxe, în timp ce eu plă­tesc cel mai mare impozit individual din istorie“, a replicat Musk printr-un alt tweet.

FTC nu a comentat în vreun fel demersul celor șapte senatori, dar Douglas Farrar, directorul de afaceri publice al comi­siei, anunțase deja anterior că „urmărim cu profundă îngrijorare evoluțiile recente ale Twitter“. „Niciun CEO sau companie nu este deasupra legii, iar companiile trebuie să urmeze decretele noastre de consimță­mânt. Ordinul nostru de consimțământ re­vizuit ne oferă noi instrumente pentru a asigura conformitatea și suntem pregătiți să le folosim“, a mai spus Farrar, citat de Reuters.

Într-un mesaj distribuit pe un grup privat de pe Slack, scriu cei de la The Verge, unul dintre avocații companiei afirmă că l-a auzit pe noul șef al departamentului juridic, Alex Spiro, „spunând că Elon este dispus să-și asume un risc imens în relația cu Twitter și utilizatorii săi“, adăugând apoi că „Elon trimite rachete în spațiu și nu se teme de FTC“.

Ce ar putea însemna o (teoretică) pră­bu­șire a Twitter? Răspunsul nu e ușor de dat. Platforma a fost întotdeauna o companie ciudată, greu de definit chiar și pentru fondatorii săi. Întrebat la un moment dat „ce este Twitter?“, cofondatorul Jack Dor­sey a răspuns că e „ceva ce te aduce mai aproape“. „Mai aproape de ce?“, i s-a ce­­rut să detalieze. „Utilizatorii noștri ter­mină întotdeauna acea propoziție pentru noi“, a venit replica sa. Jason Goldman, acum fost vicepreședinte de produs al com­­paniei, mărturisea și el recent, după concedierea sa: „Glumeam adesea că nimeni nu poate descrie cu adevărat ce este Twitter. Dar știam că este liderul pieței de tweeturi. Dacă voiai tweeturi, trebuia să vii pe Twitter. De aceea cred că va supraviețui într-un mod incredibil de stupid“.

Acest articol a apărut în numărul 153 al revistei NewMoney

FOTO: Getty