Dobânzile la depozitele în lei au crescut de șase-șapte ori față de valoarea din septembrie 2021, dar nu acoperă decât jumătate din valoarea inflației

Dobânzile din România au crescut semnificativ odată cu sfârșitul erei banilor ieftini. Controlul strict al lichidității pe care îl practică Banca Națională a Ro­mâ­niei a dus la o diminuare semnifi­ca­tivă a marjelor băncilor, care s-ar putea traduce printr-o scădere accelerată a pro­fitabilității în perioada ce urmează.

Dobânzile creditelor noi în lei vândute de băncile comerciale din România au urcat în ultimele luni la niveluri nemaivă­zute din 2013, în vreme ce dobânzile la depozite se află la maximele ultimilor 12 ani, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Rata medie a dobânzii creditelor retail noi în lei a scăzut ușor în septembrie, la 8,3% pe an, pe fondul unei corecții abrupte a dobânzii la creditele de consum, dar s-a menținut cu aproape două puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2021.

Rata media a dobânzii creditelor corporate a continuat să avanseze, până la 9,8% pe an, mai mult decât dublu față de nivelul din septembrie 2021. În cazul com­paniilor, costurile de finanțare au cres­cut într-un ritm mai rapid decât do­bân­zile de politică monetară. În cel al per­soanelor fizice, viteza ceva mai re­dusă a fost dată de evoluția împrumuturilor ipotecare, în cazul cărora dobânzile au crescut cu doar 1,8 puncte procentu­ale în 2022, față de 3,75, creșterea dobânzii-cheie de politică monetară a BNR în același interval de timp.

Mai spectaculoasă este însă evoluția dobânzilor la depozite, care au crescut de șase-șapte ori față de nivelul mediu de 1,1% din septembrie 2021. Dacă în cazul companiilor dobânzile s-au majorat într-un ritm similar celui al costurilor pe care băn­cile le percep pentru creditele acordate (creștere de 6 puncte procentuale a do­bân­­zilor la credite, față de 5,8 puncte procentuale la depozite), în cel al populației, mar­jele băncilor au avut puternic de sufe­rit. Dobânzile la depozitele noi ale catego­riei din urmă au urcat cu aproape 5,4 puncte procentuale în intervalul septem­brie 2021 – septembrie 2022, față de doar două puncte procentuale – cât a fost creșterea medie a dobânzilor la credite (ipotecare și de con­sum).

Deficit de lichiditate

Evoluția este ex­plicată în mare măsură de politica Băn­cii Naționale a României de control strict al lichidității. Aceasta a per­mis băncii centrale să crească dobânzile de politică mo­netară într-un ritm mai redus decât în regiune (pentru a putea spri­jini concomitent și leul), dar dobânzile efective din piață să fie ceva mai mari, de­oa­rece băncile au fost nevoite să împrumute bani de la BNR, la facilitatea Lombard, unde dobânda este cu un punct procentual mai mare decât do­bânda-cheie.

Nevoia de bani explică și creșterea acce­le­rată a dobânzilor la depozitele populației și ale companiilor. Din martie, sistemul bancar este într-o po­ziție de deficit de lichiditate față de BNR, ceea ce înseamnă că depinde de operațiunile repo bilaterale realizate de banca centrală, iar atunci când aceasta nu reali­zează astfel de operațiuni (în cadrul cărora băncile pot împrumuta bani la dobânda de politică monetară), este forțat să apeleze la facilitatea Lombard, care presupune cos­turi mai mari de finanțare.

În septembrie, sistemul bancar a înre­gistrat un deficit lunar de lichiditate față de BNR de 7,4 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), în ușoară scădere față de luna pre­ce­dentă, când acesta a fost de 11,9 miliarde de lei. „Această poziție de lichiditate este explicată de accesarea facilității de creditare a băncii centrale, în valoare de 7,4 mi­li­arde de lei (stoc mediu zilnic), și într-o mă­­sură mai mică de operațiunile repo bilaterale, în valoare de 80 de mili­oane de lei (stoc mediu zilnic)“, explică Ciprian Das­călu, economistul-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), într-o notă tran­smisă investitorilor.

De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isă­rescu, acuza în vară băncile că au „sărit calul“ în ceea ce privește evoluția dobânzilor la credite, iar controlul foarte strict al lichidității a reprezentat răspunsul băncii centrale menit să asigure o creștere simi­lară a dobânzilor la depozite. „Trebuie să recunosc, condițiile de lichiditate probabil au convins băncile să sară calul, să iasă dintr-o anumită limită. Am înăsprit condi­țiile de lichiditate pe un motiv foarte clar: să obligăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că și acolo e vorba tot de români, și aceștia chiar pierd“, spunea Mugur Isă­rescu în august.

Dobânzile la depozite au crescut într-a­devăr semnificativ în ultimul an, însă acestea sunt, în medie, la jumătate față de nivelul inflației și chiar mai mici decât dobânzile oferite, de exemplu, de statul român la titlurile de stat destinate populației.

Perspective

Situația este complicată și pentru sistemul bancar, a cărui profitabilitate va avea de suferit ca urmare a acestor evoluții. Marjele dobânzilor pe segmentul de retail s-au prăbușit în septembrie la sub două puncte procentuale (diferența dintre dobânda medie la creditele noi accesate de populație și dobânda medie la depo­zi­te), mai puțin de jumătate față de nivelul din septembrie 2021.

Pe segmentul corporate, lucrurile stau încă relativ bine, dar marjele sunt totuși mai slabe decât cele din anii precedenți. Sistemul bancar din Ro­mânia a marcat un profit net-record de 4,8 miliarde de lei în pri­mul semestru din 2022, în creștere cu aproximativ 15% față de primele șase luni din 2021. Specialiștii atrag însă atenția că lucrurile se vor schimba în următorii ani.

„Profitabilitatea băncilor va rămâne mo­destă în 2023, din cauza unei combinații de factori fără precedent“, reiese dintr-un stu­diu Deloitte. Printre factorii invocați se nu­mără războiul din Ucraina, perturbările de pe lanțurile de aprovizionare, creșterea in­flației, înăsprirea politicii monetare și po­ten­țiala recesiune sau stagflație din unele țări.

Potrivit aceleiași surse, rentabilitatea ac­ti­velor va intra pe un trend crescător și va reveni la nivelurile actuale abia în 2026. De altfel, la nivel local se poate observa deja o „inflexiune“, după cum a fost catalogată de specialiștii BNR, a dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat.

„Astfel, după o ascensiune cvasicon­tinuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9% în august, de la 17,5% în iunie, în principal ca urmare a ac­cen­tuării descreșterii variației înalte a com­po­nentei în lei, pe seama evoluțiilor de pe am­bele segmente majore – populație și so­cietăți nefinanciare –, chiar și în condi­țiile unui aport ușor crescut al progra­melor guvernamentale“, se arată în minuta ședinței de po­litică monetară din octombrie a băncii cen­trale.

Andrei Rădulescu, director de analiză ma­croeconomică la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor, se așteaptă ca soldul creditului neguvernamental să se majoreze într-un ritm mediu anual de 10,9% în intervalul 2022-2024.

„Cu alte cuvinte, ne așteptăm la decele­ra­rea ritmului anual al creditului neguvernamental în trimestrele următoare, pe fon­dul perspectivelor de evoluție a economiei reale la un ritm sub potențial și de creștere a costurilor reale de finanțare (inclusiv în contextul premiselor de schimbare de ten­dință pentru dinamica anuală a prețurilor de consum“, explică Rădulescu, într-o notă transmisă investitorilor. Așadar, perspectivele pentru sectorul bancar nu sunt printre cele mai favorabile, cum de altfel nu sunt nici pentru economie, în general.

Bilanț în sistem

Performanța financiară a sectorului bancar s-a ame­lio­rat în semestrul întâi din 2022, pe fondul relansării economice postpandemie, a nivelului redus al costurilor reale de finanțare și al scă­derii ratei creditelor neper­formante.

• PROFIT. Băncile prezente pe piața locală au înregistrat un profit net-record de 4,8 miliarde de lei în primul semestru din acest an, în creș­tere cu aproximativ 15% față de primele șase luni din 2021.
• INDICATORI. Rezultatul a fost posibil pe fondul îmbun­­ă­tățirii indicatorilor ROA (rentabilitatea activelor) și ROE (rentabilitatea capitalului), care au urcat la 1,45%, respectiv 16,02%. Indicato­rul de solvabilitate s-a majorat de la 21,37% în trimestrul întâi (T1) la 21,43% în T2.
• ACTIVE. Activele totale ale sectorului bancar au cres­cut pentru al 23-lea trimestru consecutiv în T2, cu un ritm trimestrial de 3,5%, la 664,4 miliarde de lei (134,3 miliarde de euro) – nivel-record. În semestrul întâi, indicatorul a urcat cu 12,5%/an în medie.
• NPL. În perioada ianuarie-august 2022, rata medie a creditelor neperformante (NPL) s-a situat la 3,2%, în diminuare de la 3,9% în intervalul similar din 2021. Aceasta ar putea însă crește, din cauza tensiunilor gene­rate de inflație.

Acest articol a apărut în numărul 151 al revistei NewMoney.