Despre creativitate

 

Leonardo da Vinci nu avea o minte suprao­me­nească, lucru valabil în cazul lui Einstein, însă avea o curiozitate ieșită din comun vizavi de orice. Aceasta pare să fie una dintre concluziile cărții „Leonardo da Vinci“, publicată la mijlocul lui octombrie de Walter Isaacson, fost președinte și CEO al CNN și, nu în ultimul rând, biograful lui Steve Jobs.

Caietele cu însemnări ale lui Leonardo – încă s-au păstrat 7.200 de pagini de notițe dintr-un total de patru ori mai mare – conțin calcule matematice, portrete de războinici, păsări, mașini zburătoare, tulpini de plante, valve de sânge, capete grotești, îngeri, sfaturi pentru pictori, observații despre ochi și optică, arme, fabule, ghicitori sau rețete pentru vopsea de păr. În aceeași logică, într-unul dintre to-do-list-urile pe care și le construia, pictorul-inginer își propunea să afle ce culoare are limba cio­că­nitorii. Ca să-l cităm pe istoricul Kenneth Clark, Leonardo este „cel mai neobosit curios din istorie“.

Paradoxal, marele său noroc a venit din faptul că era fiul nelegitim al unui notar și a crescut în afara familiei conservatoare a tatălui. Altfel, ar fi ajuns, la rândul său, notar, așa cum era tradiția de peste un secol a familiei Da Vinci. Fără constrângeri, Leo­nardo a putut să-și petreacă o bună parte din timp satisfăcându-și curiozitățile nenumărate.

Curiozitatea este, potrivit lui Isaacson, embrio­nul creativității. „Am găsit și un numitor comun al celor foarte creativi – sunt pasionați și curioși la modul ludic în legătură cu o paletă foarte largă de subiecte“, declară jurnalistul într-un interviu pentru Bloomberg BusinessWeek.

LEONARDO & STEVE. În aceeași logică, pentru oamenii creativi nu există o graniță între artă și științele exacte – lucru vizibil din notițele lui Leo­nardo. Granița nu a existat nici în cazul lui Steve Jobs, a cărui viață a reprezentat o preocupare anterioară pentru jurnalistul american. Este deja de notorietate pasiunea lui Jobs pentru muzica lui Bob Dylan sau pentru estetica japoneză. Cofondatorul Apple a transferat toate aceste influențe culturale în tehnologie și așa s-a cristalizat preocuparea pentru frumos și simplitate a companiei din Cupertino.

Poate comparația dintre Leonardo da Vinci și Steve Jobs pare un pic forțată, la o primă vedere. Totuși, primul a pictat cel mai cunoscut tablou din toate timpurile (Mona Lisa), iar cel de-al doilea este creatorul celui mai puternic brand din lume (Apple). Iar, în materie de creativitate, ambii au excelat. Este de notorietate discursul lui Jobs de la Stanford în care spunea că un curs de caligrafie din facultate, aparent inutil, l-a ajutat mai târziu când a desenat fonturile pentru Mac. Totul este, în definitiv, despre legături între puncte disparate la prima vedere.

Creativitatea nu este singurul lucru care îi leagă pe cei doi. Obsesia pentru detalii reprezintă un alt punct comun. Leonardo a păstrat portretul Mona Lisei vreme de 14 ani în atelierul său, adăugând în tot acest timp tușe care aveau să ducă la perfec­țiune tabloul. Pe de altă parte, Steve Jobs era pre­ocupat de estetica componentelor din interiorul computerelor sale sau de culoarea pereților dintr-o fabrică Apple.

Cumva, modelul de mai sus se opune total arhe­tipului profesional din zilele noastre, care presupune o specializare excesivă. Naasim Taleb, autorul bestseller-ului „Lebăda neagră“ chiar a inventat o sintagmă intelectual, yet idiot, care ilustrează limitele profesionistului modern. Desigur, se poate aduce argumentul că volumul de informații pe fiecare domeniu în parte pe vremea lui Leonardo era infinit mai redus decât acum și, azi, chiar și unui geniu i-ar fi greu să baleieze de la o disciplină la alta.

Mutatis mutandis, efervescența vremurilor de azi este asemănătoare cu cea a secolului al 15-lea în care a trăit Leonardo. Atunci a avut loc o explozie a cunoașterii, a inovației și a răspândirii mai rapide a informațiilor prin apariția de noi tehnologii. Este secolul în care, alături de Leonardo, au trăit Cristofor Columb și Johannes Gutenberg. Atunci a înce­put colonizarea Americii și a fost inventat tiparul – o tehnologie al cărei impact este comparabil cu lansarea pe piață a primului computer personal (Apple).

Curioși de geniu trăiesc și în vremurile noastre. Jeff Bezos, fondator și CEO Amazon, este interesat de călătoria în spațiu, arta povestirii, inteligența artificială sau retail. După ce a revoluționat comer­țul online, prin crearea Amazon, Bezos a preluat, printre altele, o publicație celebră aflată într-un moment de cumpănă, curios fiind dacă o poate redresa. Este vorba despre achiziția cotidianului american Washington Post.

ÎN LOC DE CONCLUZIE. Dacă, asemeni lui Leo­nardo, Jobs sau Bezos am fi cu 1% mai curioși la ce se întâmplă în jur, mai preocupați de frumos și mai preocupați de detalii, totul ar merge mult mai bine. Inclusiv afacerile.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *