Declarația 600: formularul care ilustrează haosul din fiscalitatea românească

Amânarea depunerii declarației 600 sau chiar eliminarea ei nu reușește nici pe departe să rezolve „erorile de comunicare“ ale autorităților. Revoluția fiscală continuă.

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Un formular recent revizuit de Agenția de Administrare Fiscală (ANAF) s-a prefigurat a fi noul „088“, de data asta însă pentru persoane fizice. Dacă infama decla­rație 088 a lăsat multe companii fără coduri de TVA, deci în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea, „600“-le riscă să îi pună pe contribuabilii cu venituri de altă natură decât din salarii sub incidența unor paradoxuri fiscale.

Formularul 600 (a cărui depunere a fost amânată până în aprilie), în esență o simplă de­clarație de înregistrare fiscală (care exista și înainte, într-o formă mai concisă), a reușit în doar câteva săptă­mâni să blocheze site-ul ANAF, să inflameze sute de mii de contribuabili și să îi pună în dificultate pe cei mai mulți consultanți fiscali. Declarația își propune să cuantifice veniturile din surse precum activități independente, drepturi de autor, chirii, dividende, arende sau investiții, cu scopul de a calcula contribuțiile la pensie (CAS) și la să­nătate (CASS) datorate.

Declarația 600 și iluzia stabilității

Statul spera să co­lecteze anticipat taxe, pe baza veniturilor pe care contribuabilii le-au avut în 2017. Dacă un antreprenor a făcut, spre exemplu, un exit anul trecut, pentru care și-a plă­tit impozitele, anul acesta este obligat să depună declarația 600 și să plătească contribuții la nivelul veniturilor obținute în 2017 și care s-ar putea să nu fie repe­tate în acest an. Dacă la finalul anului constată că nu a făcut niciun exit similar și deci nu a avut venituri similare, antreprenorul trebuie să ceară Fiscului returnarea banilor plătiți anticipat. Deloc surprinzător – metoda prin care își poate recupera banii nu a fost explicată.

Deși viitorul acestui formular este incert, gândirea și modul de lucru al auto­ri­tății fiscale le sunt foarte familiare spe­cia­liștilor. După un 2017 extrem de bulversant pentru cei care au urmărit mo­di­fi­cările intentate și aduse Codului Fiscal, se spera ca măcar 2018 să fie un an în care lucrurile să înceapă să se așeze.

„Dat fiind că mediul privat nu s-a putut pregăti din timp pentru aceste modificări (ale Codului Fiscal, n.r.), eu sper că vom avea parte în perioada următoare de clar­i­­tate și stabilitate fiscală“, spunea Corina Mîndoiu, senior manager în cadrul diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale a EY România, la un forum de fisca­li­tate organizat de compania de consul­tanță în a doua parte a lunii ianuarie.

Companiile încă așteaptă să vadă dacă mutarea contribuțiilor nu va fi inversată. Puțini angajați și-au văzut salariile brute crescute, astfel încât să nu fie afectați de măsură. Cei mai mulți așteaptă să vadă dacă vor primi bonusurile promise de angajatori. În acest context, declarația 600 nu face altceva decât să complice și si­tuația celor fără carte de muncă. Mai mult decât atât, o altă „premieră“ fiscală, ce pă­rea a fi fost îngropată anul trecut, poate crea și mai multă ceață în finanțele personale ale ambelor categorii de contri­buabili.

Impozitul pe gospodărie, o idee la care părea că s-a renunțat după ce dificul­tă­țile implementării sale au fost disecate pe larg, a fost readus pe tapetul dis­cu­țiilor.

Soluții forțate

Confruntată cu acest amalgam de modificări, forța de muncă ar putea alege soluții extreme în încercarea de a scăpa de caracatița sistemului de impozitare. Iar dacă în ultimii ani designe­rii politicilor fiscale au încercat să facă ordine în tot ce înseamnă PFA, drepturi de autori și alte „portițe“ găsite de contribuabili pentru a plăti impozite mai mici, eforturile ar putea fi inversate, cu efecte bugetare dificil de cuantificat.

Contribuțiile sociale plătite pentru ve­ni­turile din activități independente sunt disproporționat mai mici decât cele pentru veniturile de natură salarială. Această diferențiere poate favoriza o migrare a forței de muncă de la contracte de angajare la forma de colaborare pe PFA, sunt de pă­rere specialiștii de la EY România. Din calculele lor, la un salariu brut de 5.000 de lei sarcina fiscală, adică taxele și con­tribuțiile datorate sunt similare celor ale unui PFA cu venituri de 14.000 de lei.

„Am făcut socoteala. Deși câștig de vreo 20 de ori mai mult decât secretara mea, venit impozabil, la anul ea o să plă­tească de patru ori mai mult decât mine“, spunea Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, la o con­fe­rință de specialitate din Târgu-Jiu. Într-o discuție cu NewMoney, Biriș avertizează că modificările aduse sistemului de impo­zitare ar putea duce la o explozie a numă­rului de microîntreprinderi, sarcina fis­cală în cazul acestora fiind semnificativ mai redusă.

„Se vor duce spre microîntreprinderi pentru că majorarea pragului de la 100.000 de euro la 500.000 de euro și apoi un milion de euro și, mai ales, eliminarea limitării folosirii microîntreprinderilor pentru consultanță și management vor duce la o migrare masivă de la contracte de muncă la microîntreprinderi. De ce să plătești 35% (contribuții, n.r.) plus 10% (impozit pe venit, n.r.), când poți să plă­tești 1% plus 5%?”, argumentează el. Deși rezolvarea este una relativ simplă, crede Biriș, nimic din ce a făcut Ministerul Finanțelor Publice în ultima perioadă nu pare a fi fost cu intenția de a simplifica viața contribuabililor.

Iar dacă autoritățile vor continua să lu­creze cu aceste scenarii, pentru foarte mulți contribuabili calcularea impozitelor și contribuțiilor datorate va fi o bătaie de cap. În acest context, noul executiv pare dispus să analizeze o altă complicare a sistemului fiscal – impozitarea progresivă. Și cu cât lucrurile vor fi mai dificil de înțeles, cu atât va crește tentația de a găsi „portițe“.

Nimeni nu scapă

Aproape niciun contribuabil nu scapă de complicarea sistemului fiscal în acest an.

• PFA-URI. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a renunțat în ultima clipă la facilitățile promise pentru PFA-uri, profesii liberale și alte activități independente, pe care ar fi urmat să le scutească de la plata CAS și CASS, în anumite condiții. Potrivit calculelor Consiliului Fiscal, gaura de la buget s-ar fi ridicat la peste 140 de milioane de euro în situația în care ar fi fost scutite de plata contribuțiilor. În 2018, Executivul le complică din nou situația, prin regândirea sistemului de declarare și calculare a taxelor și impozitelor datorate.
• ANGAJAȚI. Circa cinci milioane de angajați vor afla în perioada următoare câți angajatori sunt dispuși să le majoreze salariile brute (decizie care nu i-ar costa nimic) și câți doresc să profite de mutarea contribuțiilor pentru a renunța la salariații nepregătiți.

FOTO: Guliver / Getty Images