De la ON-line la OM-line

La un moment dat, m-am mutat în altă localitate. Ani de zile am amânat drumurile și birocrația statului pentru a redirecționa alocația copilului. În 2020, la mijlocul pandemiei, cu mai mult curaj în abordarea on-line a instituțiilor statului, mă încumet să le scriu cu tot ceea ce înseamnă acte necesare justificative în copie anexate. Vine și răspunsul pozitiv mult așteptat de la una dintre cele trei instituții publice că­rora mă adresasem: se rezolvă, dar durează cel puțin două luni. După perioada promisă încep să intre lunar banii copilului în contul părintelui și cu restanțele recuperate de la prima plată on-line. Așadar, se poate!

FUNCȚIONARUL SMART. Digitalizarea ne-a apropiat mai mult. Ne rezolvă pro­blemele curente cu mai pu­ține bătăi de cap. Comunicarea cu instituțiile publice a devenit posibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, atenție: dinspre cetățean spre stat. Dematerializarea ne-a scăpat de dosarele cu șină. E-mailul sau formularele electronice ne ajută mult. E clar că am intrat într-o nouă lume, într-o nouă etapă a dezvoltării ins­ti­tuțiilor publice în care se ri­dică la rang de prioritate nu doar integritatea funcțio­narului public și depoliti­zarea func­țiilor publice admi­nistrative, ci și modul cum am putea utila și pregăti FUNCȚIONARUL PU­BLIC SMART ca să răs­pundă mai repede, cu ajutorul proceselor automate chiar în timp real, nevoilor beneficiarilor. Contextul e provocator: calitatea instituțiilor publice în țara noastră a devenit o povară economică și so­cială mai mare chiar decât calitatea infrastructurii, în toate rapoartele de­dicate competiti­vității la nivel glo­bal. Nu putem avea orașe sau regiuni SMART, fără cetățeni și funcționari publici inteligenți.

Cum arată nomenclatorul de competențe al acestui nou funcționar public SMART? În primul rând, să fie dispus să învețe pe tot parcursul vieții inclusiv să se alfabetizeze digital și tehnologic. Cam așa cum am învă­țat cu toții, copii fiind, să citim, apoi, când am devenit adulți, să folosim calculatoarele, iar acum, să ne adaptăm permanent la noile aplicații di­gitale și noile tehnologii care ne fac viața mult mai ușoară. Lumea se dez­voltă exponențial, iar instituțiile statului par a func­ționa mai degrabă în secolul rămas în urmă.

Întotdeauna mediul privat va fi cu câțiva pași înaintea legiuitorului, dar atunci rolul funcțio­na­rului public devine esențial dacă reușește să învețe inovativ și să nu rămână captiv învățării de întreți­nere, să fie creativ în a răspunde prompt la nevoile beneficiarilor, respectând legea. În al doilea rând, atitudinea devine chiar mai im­portantă decât aptitudinea.

Funcționarul public SMART ajută cetățenii și mediul privat sau civic, nu repetă în „păsăreasca administrativă“ legi și articole fără a se putea adapta la particularitățile rea­lității sau fără a înțelege nevoile beneficiarilor, nu cere cetățenilor sau companiilor informații pe care le poate ob­ține de la alte instituții publice prin colaborare, prin armo­nizarea și interoperabilitatea bazelor publice de date. Abilitățile sociale, mobile, analitice și cloud – SMAC – devin esențiale pentru a trece de la on-line la om-line prin digitalizare și umanizare în ace­lași timp. Toate acestea sunt descrise pe îndelete în Ghidul Meseriilor Viitorului, aflat la a treia sa ediție – publicat de INACO, liber accesibil online.

Funcționarul public SMART cere și aplică exact aceleași standarde de calitate sau curățenie socie­tăților publice, așa cum le cere și celor private atunci când merge în control. Parcă încă școlile publice nu arată ca școlile private, nici spitalele publice precum cele private și continuați voi lista lungă de exemple și situații concrete.

E-guvernarea, e-taxarea, CNP-ul digital, votul electronic, e-rezi­dență, e-sănătate, siguranța publică prin inteligență artificială, integritatea datelor publice asi­gurate prin blockchain, mai concret: rețetele medicale electronice sau achitarea și înmatricularea automobilelor on-line etc. sunt evident pașii următori care ar putea eficientiza activitatea instituțiilor publice.

EXISTĂ? Nu pot să nu mă întreb retoric: există în in­stituțiile publice analiști de baze de date mari, experți în dezvoltare durabilă, evaluatori ai amprentei ecolo­gice pentru propunerile de politici publice sau in­ves­tiții, arhitecți sau designeri urbani verzi, inclusiv pentru instituții publice sustenabile? Sunt câteva exemple concrete, la care universitățile și agențiile centrale de­dicate funcțio­na­rilor publici ar trebui să poată răs­punde cu alternative de cursuri de profesionalizare și dezvoltare de noi competențe necesare acum și în pro­iectele de investiții derulate prin PNRR sau din fon­duri publice centrale și locale.

Felul cum se iau deciziile la nivel european și na­țio­nal, felul cum se stabilesc prioritățile cu noile ambiții de a aloca minimum 37% din PNRR spre investiții verzi și 20% spre investiții digitale obligă funcționarul public SMART să NU mai fie doar un urmăritor/follo­wer, ci chiar să joace proactiv și să participe la deciziile europene cu soluții românești.

Pe scurt, funcționarul public SMART gândește în perspectivă, cu mult curaj, cu fața spre viitor, nu spre trecut, „lasă că știu eu mai bine… așa am făcut de-o viață… nu mă înveți tu pe mine…“ , nu îi este frică de nou și nici de noi, înțelege că regiunile care resping noile tehnologii rămân și mai sărace și învață pe tot parcursul vieții. Cum altfel am putea croi drumul Ro­mâ­niei spre o societate digitală și verde, etică și pre­gă­tită pentru revoluția digitală 6.0, 7.0 și, de ce nu, 8.0?