De ce vrea Serviciul de Informații Externe al Israelului, Mossad, să recruteze mai mulți ultraortodocși

Dacă aleg să devină activi în economie, evreii ultraortodocși ar putea aduce un plus de cinci miliarde de dolari anual la produsul intern brut al Israelului. Mulți dintre ei, minți strălucite, sunt tot mai curtați de companii din diverse domenii, ba chiar de Mossad.
Acest articol a apărut în numărul 79 (2 – 15 decembrie 2019) al revistei NewMoney
În ultimii 12 ani, Yossi (29 de ani) a urmat o rutină simplă – deșteptarea la 7 dimineața, rugăciunea, urmată de micul dejun până la 8, apoi de 14 ore sau chiar mai multe de studiu al textelor sacre. Pauze doar pentru a mânca și a se ruga din nou. Din septembrie anul acesta, Yossi nu mai studiază textele sacre, ci matematica și anumite limbaje de programare, dat fiind că se pregătește pentru o facultate cu profil tehnologic. Speră ca după absolvire să ajungă să lucreze pentru o agenție de intelligence israeliană, poate chiar pentru Mossad (serviciul israelian de informații externe).
„Evident că am aspirațiile mele. Vreau să slujesc Israelul și o rută ca aceasta, mai ales în domeniul apărării, mi-ar permite să-mi ating scopul“, mărturisește Yossi, al cărui nume de familie a fost păstrat secret din motive de securitate.
De altfel, Yossi deja face parte din Proiectul Pardes, un program care urmărește să-i integreze în economia țării pe haredimi – numele ebraic sub care sunt cunoscuți ultraortodocșii israelieni.
Ultraortodocșii, 10% din populația Israelului
Tradiția evreiască spune că obligația sfântă a unui bărbat este să învețe, iar pentru un haredim este sinonim cu a studia textele sacre antice și a stabili astfel o relație mai strânsă cu Dumnezeu.
Ultraortodocșii reprezintă mai bine de 10% din populația Israelului, dar aproape jumătate dintre bărbați își dedică viața studiului aprofundat al religiei, în timp ce soțiile merg la muncă pentru a întreține familia. Guvernul susține însă că, până anul viitor, își dorește să atragă în rândul forței active de muncă a țării nu mai puțin de 63% din haredimii eligibili ca vârstă. Sunt șanse mici ca acest lucru să se întâmple, chiar dacă economiștii spun că, în contextul scăderii ritmului de creștere al economiei israeliene, chiar va fi nevoie de contribuția lor.
Dacă toți haredimii ar fi la fel de productivi, economia ar câștiga cel puțin cinci miliarde de dolari pe an, potrivit datelor furnizate de Israel Democracy Institute. „Sunt niște minți strălucite, dar care nu au oportunități. Încercăm să le oferim ceva“, spune Moshe Kahan, fondatorul Proiectului Pardes. Ca și Yossi, Kahan a făcut studii teologice ani la rând, pentru ca în cele din urmă să debarce în mediul academic cu un doctorat în limbi semitice.
A ajuns repede la concluzia că studiul riguros al textelor religioase nu este foarte diferit de analiza informărilor întocmite de serviciile de intelligence în care să identifice indicii care să contribuie la menținerea siguranței statului israelian. În urmă cu doi ani, a început să lucreze la dezvoltarea Proiectului Pardes, lansat în septembrie. Nu avea cum să nu atragă atenția șefului Mossad, Yossi Cohen, care avea în plan să direcționeze cât mai mulți haredimi spre structurile agenției, în contextul în care se găsesc greu oameni talentați de genul celor vizați de Mossad.
„Căutăm să lărgim cercul segmentelor sociale din care provin agenții Mossad. Ne dorim să integrăm haredimi în mai toate compartimentele organizației“, a declarat Cohen într-o conferință organizată în iulie.
Mult timp, haredimii au format o categorie izolată de societatea israeliană seculară. La momentul fondării statului israelian (1948), premierul de atunci, David Ben-Gurion, pentru a le atrage sprijinul, le-a oferit concesii liderilor religioși și tinerilor din seminarele teologice, inclusiv scutirea de serviciul militar. La acel moment, era vorba de scutirea a doar 400 de bărbați. Astăzi, numărul ultraortodocșilor care nu-și execută stagiul militar a ajuns la 30.000. În mod tipic, haredimii trăiesc și în cartiere separate.
Cu o medie de șapte copii pe familie, comparativ cu doar doi pentru evreii laici, evreii ultraortodocși sunt grupul demografic cu cea mai accelerată rată de creștere, astfel că vor avea o pondere de o cincime în populația Israelului, până în 2040. Mulți israelieni resimt concesiile de care beneficiază haredimii, subvențiile pe care le primesc pentru familiile lor numeroase, pentru școală și tribuna care li se oferă în mod preferențial în viața religioasă și politică.
Acest din urmă aspect a putut fi ușor observat și în primăvara trecută, când încercarea premierului Benjamin Netanyahu de a forma guvernul cu aliații ultraortodocși s-a năruit când a cerut ca mai mulți practicanți și clerici să facă stagiul militar. După repetarea alegerilor în septembrie, Israelul continuă să fie blocat politic.
Oportunități de integrare în societate
Pardes este unul dintre cele câteva programe care urmăresc să-i integreze pe haredimi în societate, în condițiile în care, pe de o parte, tot mai mulți ultraortodocși caută să se angajeze, iar pe de alta, companiile caută talente în segmente sociale neexploatate încă. Fundația Kemach le oferă haredimilor burse de studiu și sprijin în găsirea unui loc de muncă. Institutul Haredi pentru Afaceri Publice a lansat anul acesta un program menit să atragă femeile ultraortodoxe în companii tehnologice. Iar organizația KamaTech a creat un spațiu special pentru angajații religioși, cu bucătărie cușer și cu zone separate pentru femei și bărbați.
„Foarte mulți haredimi sunt în căutare de oportunități pentru a deveni parte a forței active de muncă din Israel“, spune și Moshe Friedman, fondator al acceleratorului de startupuri KamaTech.
Cei aproape 50 de studenți din Proiectul Pardes au fost selectați din 2.000 de candidați atrași de program din varii motive – de la dorința de a-și găsi un job care să le ofere un rost până la nevoia de a câștiga mai mult pentru familiile lor numeroase. Unii chiar vor să-și aducă propria contribuție la securitatea Israelului.
La început, Yossi nu știa dacă ar trebui să lase deoparte studiile religioase și, chiar dacă avea să meargă pe un alt drum, nu știa ce domeniu să aleagă. După o discuție cu rabinul său, Yossi s-a rugat o oră pe Muntele Meron (în nordul Israelului), unde se află înmormântat un înțelept mistic evreu. S-a decis să accepte oferta primită. „Unii sunt deranjați de noua abordare. Dar nu e viabil ca doar femeile să întrețină familia. În plus, un bărbat vrea să facă și el ceva“, și-a explicat Yossi decizia.
Pentru un evreu ultraortodox, „mai bine se convertește la Islam decât să intre în armată“.
- Casta. Așa-numiții haredimi se îmbracă în haine negre lungi, poartă perciuni lungi și locuiesc de obicei în zone separate, cum ar fi cartierul Mea She’arim din Ierusalim. Acolo, tinerii aruncă cu pietre în mașinile care intră de Sabat în cartierul lor. Ba chiar au reușit, prin campanii publice, să obțină suspendarea transportului public de vineri până sâmbătă în tot Israelul.
- Studiul. Băieții studiază Torá (scrierile sfinte ale iudaismului), în ieșive, instituții tradiționale de învățământ superior religios tipic evreiești. În ieșive, studiul se concentrează pe Talmud, dar după ce în primii ani de învățătură aceștia s-au familiarizat cu cărțile de rugăciuni (Sidur și Mahzor) și cu cele Cinci cărți ale lui Moise (Moshé).
- Excepția. În vreme ce armata israeliană are autoritatea de a chema la arme orice cetățean sau rezident permanent odată ce împlinește 18 ani, haredimii pot evita recrutarea și să continue studiul în ieșive. Haredimii cred că studiul reprezintă o contribuție la iudaism la fel de importantă ca armata israeliană și percep serviciul militar obligatoriu ca pe o formă de persecutare religioasă.
de Ivan Levingston, preluare din Bloomberg Businessweek
FOTO: AFP/Getty