De ce vin în valuri economiștii în Silicon Valley, iar marile companii de tehnologie îi primesc cu brațele deschise?

Timp de mai bine de un deceniu, Facebook, actuala Meta, le-a acordat burse de cercetare absolvenților promițători im­plicați în diverse cercetări inovative. Până anul acesta, grantul cu pricina, care echi­valează cu achitarea a doi ani de taxe la universitate și o bursă de 42.000 de dolari, a mers către ingineri, fizicieni, statisticieni și specialiști în calculatoare. Ei bine, în 2022 i-a fost acordat unui economist. „Nu mă așteptam“, mărturisește Jaume Vives i Bastida, fericitul beneficiar care își face în prezent un doctorat la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Ce se întâmplă diferit? Aflate în căutare de soluții pentru unele probleme de business – de la politici de preț și dezvoltare de produs la strategie –, afacerile din Silicon Valley se uită tot mai mult către eco­nomiști.

Tehnic vs academic

Informațiile de pe piața muncii extrase din zece programe de absolvire a unor facultăți cu profil econo­mic arată că firmele de tehnologie au anga­jat 1 din 10 absolvenți de doctorat în 2022, în creștere de la mai puțin de 1 la 20, cum era raportul în 2018.

Iar cei de la Amazon par a fi cei mai mari recrutori. E-emporium are acum circa 400 de economiști full-time în echipă, de câ­teva ori mai mult decât o universitate cu profil de cercetare. Uber este un alt mare angajator de economiști, anul trecut compania de ride-sharing recrutând o cincime din doctoranzii Universității Harvard.

„Pentru cercetători, factorul financiar este important“, spune John List, profesor la Universitatea din Chicago care a lucrat pentru Uber și Lyft. În plus, companiile de tehnologie oferă mai multe beneficii ale unei cariere universitare fără cultura „publici sau dispari“. În trecut, alegerea secto­rului privat echivala cu renunțarea com­pletă la cercetare științifică. Acum, explică Vives, „cercetarea poate rămâne o com­ponentă importantă a jobului.“ Accesul la bazele imense de date ale companiilor este un alt atu în favoarea acestora din urmă, punctează și Steve Tadelis, de la Uni­versitatea Berkeley din California, care a lucrat doi ani la eBay.

Ce au ei și nu au ceilalți

Pentru ma­rile companii de tehnologie, economiștii oferă competențe care adesea le lipsesc inginerilor sau specialiștilor în calculatoare. În general, economiștii înțeleg mai bine statisticile și decriptează ce tip de stimulente afectează comportamentele umane.

Cel mai important însă este faptul că eco­nomiștii se pricep să conceapă experimente prin care să identifice relația de cau­zalitate între diverse variabile. Inginerii specializați în învățarea automatizată (machine learning) gândesc adesea în termeni de predicție, pe când economiștii identifică parametrii cauzali, notează un absolvent de Ivy League (grupul celor opt univer­si­tăți din nord-estul Statelor Unite, de mare prestigiu academic și social – universitățile Harvard, Yale, Princeton, Columbia, Brown, Cornell, Pennsylvania și Colegiul Dartmouth, n.r.) care s-a angajat recent într-o companie tehnologică. Spre exemplu, o firmă de comerț online și-ar dori să poată estima impactul transportului de a doua zi asupra vânzărilor. Sau o companie de ride-sharing precum Uber va dori să afle ce anume i-ar atrage pe șoferi să revină în centrul orașului după ce duc clienți la un concert sau la un eveniment sportiv.

În două perioade între 2015 și 2017, List și colegii săi de la Lyft, Universitatea Arizona și de la Universitatea din Boston au manipulat prețurile și timpii de așteptare în 13 orașe americane pentru a estima care este de fapt… valoa­rea timpului. Stu­diul, potrivit căruia utilizatorii își evaluează costul timpului la cam 19 dolari pe oră, a generat o adevărată cer­cetare, dar și o nouă opțiune în apli­ca­ția Lyft, botezată „Wait & Save“ (așteaptă și economisește), care le permite să aleagă un timp mai lung de așteptare în schimbul unui tarif mai scăzut.

Cu tot succesul înregistrat recent în materie de recrutare, s-ar putea totuși ca ma­ri­lor companii din Silicon Valley să nu le fie prea ușor să-i atragă pe cei mai buni eco­nomiști. „Spre deosebire de sectoare precum inteligența artificială, cele mai bune minți din economie preferă mediul acade­mic în continuare“, remarcă List. Dar poate că nu pentru mult timp de acum înainte. „Mi-ar plăcea să fiu pro­fesor, să fac cercetare și să-mi fie suficient pentru traiul de zi cu zi. Dar pot face același lucru la o com­panie tehnologică“, adaugă Vives.

Beneficii

Multe dintre cele mai mari companii de teh­nologie angajează de ani buni economiști – Amazon, Google, Facebook, Microsoft, Airbnb sau Uber.

• INFORMAȚII-CHEIE. ­­Companiile – și nu doar cele de tehnologie – pot lua decizii informate asupra mai multor aspecte legate de partea operațională. Economiștii le pot ajuta să înțeleagă tendințele din consum, relațiile internaționale și lanțurile de aprovizionare, practicile concurențiale, impactul asupra mediului, comunităților etc.
• ACHIZIȚII ȘI FUZIUNI. ­­Achizițiile și fuziunile (M&A) făcute de companii precum Google sau Amazon sunt treabă serioasă, iar econo­miștii se pot uita la aceste tranzacții și le pot comunica executivilor valoarea și validitatea lor. Lărgind, economiștii pot să aprecieze și impactul unei tranzacții asupra întregii eco­nomii, ceea ce ajută să anticipezi când vor dori și alte afaceri să vândă (strategia de exit) sau să fuzioneze. La fel, economiștii pot să aprecieze când o tranzacție este cel mai eficient de făcut ca impact asupra întregii stra­tegii de business.
• ANALIZE. ­­Analizele economiștilor pot conta enorm în cifrele de la final de an ale companiilor – de pildă, analizele pe strategia de advertising a platformei americane de comerț electronic eBay au descoperit că milioane de dolari au fost irosite din cauza unei campanii ineficiente de publicitate via Google.